RAKONT ENN ZISTWAR TONTON GRIMM

©DEV VIRAHSAWMY FOUNDATION
The Management Company of the Foundation is OCORIAN, 6th Floor, Tower A, 1 Cybercity, Ebène, Mauritius.

HANSEL EK GRETEL

Enn zour Hansel trap lame so ser Gretel, dir li, “Depi nou mama finn mor nou pas bien mizer. Nou nouvo mama bat nou touletan; kan nou koste kot li, li pous nou; li donn nou dipen sek pou manze. Mem nou lisien pli bien trete. Li omwen li gagn laviann tanzantan. Ayo Bondie! Ed nou! Si mama ti kone kouma nou gagn maltrete! Nou ale, nou al rod boner kikpar laba, dan lemonn.” Pandan enn zour antie zot marse, travers karo apre karo ziska ki zot ariv kot enn gran lafore. Zot ti telman fen ek fatige ki kouma zot asiz anba enn gran pie, zot gagn somey, zot dormi.

Lelandime kan zot leve, soley ti deza ot dan lesiel. Hansel dir so ser, ” Mo gagn bien swaf. Si mo trouv enn ti larivier, mo va kapav bwar dilo e amenn enpe pou twa. E ekoute! Andire dilo larivier pe desann.” Hansel dibout, trap lame Gretel e ansam zot al rode ki kote larivier ete. Me zot belmer kriel ti enn move fe. Li ti swiv zot dan lafore pou fer zot mesanste. Ler de zanfan la ti ariv kot larivier – dilo kler desann lor grabo tou kouler – Hansel galoupe pou al bwar dilo me Gretel tike. Li kwar koumadir li ti tann dilo kler sante, “Seki bwar dilo isi pou vinn enn tig.” Li kriye for, ” Hansel, mo frer, pa tous sa dilo la! Kouma to gout li, to pou vinn enn bebet feros e to pou devor mwa.” Hansel ekout so ser malgre so lagorz ti sek. ” Va atann prosen larivier,” li dir.

Me ler ariv kot enn lot larivier, mem zafer. Koumadir li tann dilo dir,”Seki bwar dilo isi pou vinn enn loulou.” ” Hansel,” li dir li, ” pa bwar sa dilo la, li pou fer twa vinn enn loulou e lerla to pou manz mwa.” ” Rayt! Sannkoutla ‘si mo pa pou bwar me prosenn kout, dir seki to anvi, mo pou bwar. Mo tro swaf.”

Kot trwaziem larivier Gretel tann, ” Seki bwar dilo isi pou vinn enn ti serf.” ” Silteple Hansel, pa bwar sa dilo la; to pou vinn enn ti serf e lerla to pou kit mwa, to’ale.” Tro-tro tar! Hansel so lalev ti finn fini tous dilo la e dan so plas enn ti serf ti pe diboute.

Gretel so leker desire ar douler. E lizie ti serf ranpli ar larm. ” Pa fer nanye, mo zoli ti serf,” Gretel dir, ” mo pou okip twa.” Li pran so kolie lor, met li otour likou ti serf la; pran laliann, tres enn lakord soup, atas li ar kolie la e lakord dan so lame li amenn pov piti la ar li dan profonder lafore.

Apre ki zot finn marse pandan bien-bien lontan zot ariv kot enn ti kabann. Gretel get partou. Lakaz la vid. ” Nou kapav viv isi.” Dabor li al sers lapay ek fey tann pou fer enn lili pou so pov frer. Toulegramaten li al kas fri sovaz, fouy pistas maron e ramas bon lerb tann pou so konpayon. Ti serf la manz dan so lame e zot zwe ansam. Aswar ler Gretel ti bien fatige, apre so lapriyer, li ti kontan poz so latet lor vant ti serf la pou dormi. Kan Hansel pou revinn kouma nou Hansel avan? Si sa arive ala nou pou ere!

Pandan lontan-lontan zot ti res dan lafore koumsa ziska ki enn zour lerwa desid pou vinn lasas dan sa rezion la. Ler ti serf tann bigoul sone, lisien-lasas zape, bann saser exite kriye, li anvi al gete ki pe pase.

” Gretel, mo Gretel, les mo al gete ki pe arive; mo nepli kapav tini.” Li telman sipliy so ser ki finalman so ser dir li, “O.K, to kapav ale me selman to bizen retourne avan soley kouse. Mo pou ferm laport akoz sa bann saser exite la. Ler to vini, tap laport e dir, ‘ Gretel mo ser ouver laport,’ e mo pou vinn ouver laport la. Rapel bien, si to pa koze laport res ferme.”

Pa bizen dir, lespas enn segonn ti serf gayar dan lanatir, pe galoupe, sote, fransi. Lerwa ek bann saser trouv li, sey zwenn li me pa kapav. Parfwa ler zot ariv bien pre ar li, li zis fransi lor enn touf e fonn dan lanatir. Ler koumans fer nwar li pran sime lakaz, tap laport, dir ‘ Gretel mo ser ouver laport’. Kouma laport ouver li fons andan, zet lekor lor lili, dormi ziska landime gramaten.
Kouma soley leve lasas rekoumanse. Lamizik bigoul eko dan lesiel, apel ti serf.

– ” Gretel, mo bizen ale,” li dir.

– ” Pa bliye ki mo ti dir twa yer,” so ser dir li.

Ler lerwa ek so bann saser trouv ti serf ar kolie lor dan so likou zot rekoumans lasas li me enposib may li. Enn lazourne pourswit la kontinie. Ver tanto zot ti preske gagn li; enn saser mem bles li dan so lapat. Li koumans bwate, trenn so lapat, retourn lakaz. Saser la, kasiet-kasiet, swiv li e tann li dir, ‘ Gretel mo ser ouver laport.’ Toutswit laport ouver, les li rantre, e referme. Li al dir lerwa tou seki li ti’nn trouve ek tande.

– ” Dime nou tou nou pe real lasas,” lerwa dir.

Gretel ti bien trakase ler li ti trouv blesir so frer-ti serf. Li netway dimal la, prepar enn kataplas ar plant spesial, met li lor lapat blese.

– ” Aster al dormi mo zoli ti serf. To pou bien vit, kwar mwa.”

Kouma dimal la pa ti serye, lelandime gramaten pa ti mem ena tras. Lamizik bigoul rezone dan lesiel.

– “Pa kapav reste, bizen ale. Pa per twa, mo pou pran prekosion. Zot pa pou gagn mwa.”

– ” Non pa ale. Ena maler deor.”

– ” Non Gretel, maler lor mwa si mo res andan ler bigoul sante deor. Si to blok mwa mo leker pou eklate.”

Tristes dan leker, Gretel ouver laport, get so frer-ti serf sot-sote, galoupe ziska li disparet dan bwa. Ler lerwa trouv li, li dir so bann saser, “Swiv li ziska zot may li me fale pa fer li dimal ditou.” Ler labrim fini leve, bann saser ti pe touzour bat lamok. Lerwa apel saser ki ti dekouver kabann ti serf kolie lor e li dir li, ” Aster montre mwa sime pou al kot ti serf kolie lor.” Ler zot ariv laba, li tap laport, li dir, ” Gretel mo ser ouver laport.” Kouma laport ouver lerwa rantre. Ki li trouve? Divan so lizie pli zoli mamzel lor later ti pe diboute. Gretel koumans tranble ler li pa trouv so frer-ti serf.

Dan so plas li trouv enn lerwa ar so kouronn-dor lor so latet pe dibout dan so kabann. Lerwa la enn bon dimoun, bon mannyer. Li trap so lame e dir li zantiman:

– ” Mamzel eski ou pou axepte vinn ar mwa dan mo sato, marye ar mwa, vinn mo larenn?”

– ” Mo dakor si mo ti serf ‘si pou vinn ar mwa. Mo pa kapav viv san li.”
Gretel dir.

– ” Peyna problem. Li va viv ar nou. Li pou gagn tou seki li bizen.”

Zis sa moman la ti serf fransi, rantre. So ser atas lakord la ar so kolie e ansam zot kit kabann dan bwa pou al viv dan sato lerwa.

Ti ena enn gran maryaz rwayal. Pli tar kan lerwa aprann ki ti ariv Hansel ek Gretel, li ti fer aret move fe la e ti donn li enn bon koreksion. Anmemtan move sor fonn e ti serf revinn Hansel. E zot ti viv ere ansam ziska lamor. … Zistwar fini.

Continue reading “RAKONT ENN ZISTWAR TONTON GRIMM”

MINIMINITIFIFI

(Tizistwar mazik enspire par Hans Christian Andersen)
©DEV VIRAHSAWMY FOUNDATION
The Management Company of the Foundation is OCORIAN, 6th Floor, Tower A, 1 Cybercity, Ebène, Mauritius.

Enn fwa dan pei Moris, ti ena enn madam ki ti ole gagn enn mini-tibaba pou li tousel. Kouma li pa ti kone ki ti bizen fer, li ti al rann vizit enn sorsier ki ti ena boukou experyans. Li ti dimann li ki li ti bizen fer pou gagn enn mini-tibaba pou li tousel.

“Ed mwa madam. Mo anvi enn tibaba koumsa. Ki bizen fer?”
“Fasil sa,” sorsier la dir li. “Pran sa lagren may la – pa may ordiner sa; pa may ki pous dan karo; pa may ki poul manze. Sa enn lagren may mazik sa. Nek plant li dan enn po-fler e madam, mo sir ou pou trouv mirak.
“Mersi, mersi. Bondie beni ou.”

Li ti donn sorsier la enn pies an-nor. Kouma li ti ariv kot li, li ti plant lagren may mazik dan enn po-fler. Pa ti ena pou atann tro lontan. Enn fler ti sorti dan later. Li ti kouma enn lis roz ar reyir somone me ki ti ankor ferme kouma enn bouton fler.
“Ala to zoli, mo fler,” li ti dir avan li ti anbras lis roz-somone. Kouma li ti fer sa, fler la ti ouver ar fraka. Samem ki ti pli zoli fler ki ti ouver so lizie lor later Moris. Dan fon fler la, ki ti kouma korne gramofonn lepok lontan, enn minimini bote tipti tifi, ti pe asize ar boukou talan, gras ek elegans, vadire enn fe anminiatir. So oter pa ti depas de santimet. Akoz sa, madam la ti apel li Miniminitififi.

Enn gro lakok pistas, verni ek dekore, ti vinn so lili. So matla ti fer ar petal tou kouler e so moulton ti enn petal roz rouz. Dan so lili dou ek parfime li ti pas lanwit. Pandan lazourne li ti pe zwe lor latab. So mama ti met enn gran lasiet dilo omilie latab la. Toutotour lasiet la ti ena bann fler; zot tiz ti al ziska sant lasiet la. Lor dilo la enn petal lotis roz ti pe flote. Miniminitififi ti asiz lor petal e ar de pwal sat li ti rame – al divan, al deryer, al agos, al adrwat. Ala zoli pou gete! Parfwa li ti sant enn extra sante dan enn lavwa dimiel-manteg.

Enn swar ler li ti pe dormi dan so zoli lili, enn krapo ti sot-sote rant dan lakaz par enn vit kase dan lafnet. Krapo la ti paret kouma enn mons ler li ti sote, mont lor latab kot Miniminitififi ti pe dormi anba so moulton petal roz rouz.

Continue reading “MINIMINITIFIFI”