Category: Proz Literer / Literary Prose

©DEV VIRAHSAWMY AND ICJM

Prezidan vilaz bien malad. Enn maladi misterye azoute ar fatig, ar laz pe minn so boyo. Ki pou ariv li aster? Bizen kit tou ale? Difisil.

Amizir letan pase san amenn ameliorasion, Prezidan realize ki dimoun ki lontan ti pe manz dan so lame nepli pe vinn koste kot so debarkader. Zot nepli bizen li. Vis-prezidan finn fini pran labar e li pe zongle faver pou grandi so lenflians.

Prezidan finn vinn gon. So rengn pe al dan tengn. Enn gran regre pe manz so krann. Pandan kenz-an ki li finn diriz so vilaz li finn reysi met dan so pos tou bann dimoun ki avan ti pe refiz mars ar li, ousa ti pe rod sikann ar li. Tou apart enn. Li tousel… Tou manier so latet pa bon.

Drol, li panse. Kifer li pe pans kikenn ki depi lontan li finn deside pou efase dan so lespri? Bigh Malion lontan ti toultal pe bar so sime. Ler zot ti lekol, olie aprann tab li ti prefer fer desen anba latab me kan rezilta ti deor li ti toultan divan-divan. Pandan brek kan tou ti-garson ti pe zwe foutborl li, li ti pe sot lakord ar bann tifi me zour sport li ti pe ramas bann pri. Pli tar ler Presidan ti pe fer so kanpagn pou eleksion vilaz, Bigh Malion ‘si ti poz kandida e li ti pe fer so kanpagn dan tavern. So senbol ti enn ver. Ler, rezilta ti ofisiel dimoun ti plis enterese pou kone si Bigh Malion ti sov so kosion. Pa zis sov so kosion, li ti eli. Vot senpati parsi, vot senpati parla e finalman li ti vinn konseye vilaz. Wannmenn-lopozision.

Dan vilaz tou dimoun ti respekte zot Prezidan. Li ti finn amenn boukou devlopman. Me tou dimoun ti kontan Bigh Malion. Kifer? Ki li ti finn amene? Ti pas so letan amize, badine, soule. Manze-bwar-donn jaz! Bigh Malion, li ti kouma enn pikan ki ti finn tas dan lagorz Presidan. Li toultan ti dir ousa fer lekontrer seki lotla ti pe dir ousa fer. Kan Presidan ti koz disiplinn li li ti koz liberte; kan Presidan ti koz sakrifis, li li ti koz zwisans; kan Presidan ti koz jalsa, li li ti koz lafwa.

Enn zour, pa kone kifer, san donn okenn explikasion Bigh Malion ti disparet. Enn vev ki viv lor balizaz lafore dir ki enn gramaten bien boner li ti trouv nou gayar pran sime danbwa.

Lavey ti ena enn evennman enportan dan vilaz.

Bigh Malion ek so bann kamarad ti pe zwe domino anba pie badamie dan sant vilaz. Sa pie badamie la, li ti pli vie ki pli vie dimoun dan vilaz. Peyna okenn memwar ki ti rapel vilaz la san so pie badamie omilie. Trwa dimoun ki trap lame pa ti kapav fer so letour. Li ti telman ot ki pou bann zanfan, si ti mont ziska so bout lao, ti kapav tous lesiel. Plizier siklonn ki ti finn traverse pa ti finn fouti bouz so baz. Li ti donn lonbraz; parfwa kan enn lapli tret ti tonbe, dimoun ti kapav kasiet lapli amba so latant feyaz; bann zanfan ti kontan manz lapo dou badamie mir ousa ouver so lakok pou manz so badam; bann ki ti ena pasians ti kapav ramas enn kantite e lerla ti kwi badam dan disik.

Continue reading “PIL-FAS”

©DEV VIRAHSAWMY AND ICJM

Adam Noah pe rilax anba pie tamaren. Li kone ki taler bann zanfan pou revinn antour li pou ekout so bann zistwar. Pandan vakans Desam kan saler donn bal, bann zanfan so prop zanfan ek zanfan so bann vwazen vinn anba so pie tamaren ki finn pous lor enn montikil gro-gro ros e so rasinn aster pe tini tou bann ros ansam. La, dan lespri zanfan, bann ros la pran nouvo lavi. Sa ros la kouma enn bato, sannla kouma enn loto; get sa lotla la, vadire enn avion. Bann zanfan la zwe, envante, konpoze. Tanzantan zot antour Adam Noah pou ekout so bann ti zistwar, parfwa tris, parfwa komik me toultan enteresan.

“Drol!” Adam Noah panse, “Ki pe arive zordi. Kot bann zanfan?” Enn laklos bisiklet kas so reflexion. Fakter kot li? Sa enn zafer rar sa!

– Bonzour Patron. Ena enn parsel pou ou.
– Parsel? Kot sorti?
– Sorti deor.
– Amene mo gete. Maten va! Vremem.
– Sign la mo bourzwa.

Adam Noah, lame tranble-tranble grifonn detrwa sign, rann fakter la so plim ek resi la. Fakter pran so bisiklet, poz so lipie gos lor pedal, pran enn ti lelan, pas so lipie drwat par deryer lasel e vit li disparet dan kontour.

Adam Noah get so parsel, tourn li agos, adrwat; vir li anbalao; sakouy li dousman. Li sey devine ki ena dan parsel la. Li pa pe kapav rapel kan dernie fwa li ti resevwar enn parsel par lapos. Bien-bien lontan. Li ti zenn, bien zenn sa lepok la e li ti pe gagn kado ar so bann pies. Me depi so maryaz, robine kado finn ferme. Li ouver so parsel dousma-dousma koumadir li per ki zafer ladan la kapav eklat lor so figir, ousa anvole.

Latwal briye-briye kouma tafta. Ki ete sa? Li larg latwal la e enn palto paret divan li. Enn palto ki so kouler sanz-sanze. Kisannla finn avoy li sa? Li met palto la e koumadir enn labriz mazik finn soufle lor li. Li nepli gagn so ditou. Enn palto klimatizer! Mari sa bann palto dideor la. Kot palto lokal kapav koste! Palto dideor fer li bliye bann zanfan, bann zistwar anba pie tamaren. Pandan enn ti segonn. Me enn segonn bien long.

Me ler li sey tir palto la, peyna sime. Bouton finn fixe ar boutonier. Adam Noah koumans panik. Transpirasion koumans koule. Palto la koumans sere lor so lekor vadire enn lapo artifisiel finn anvlop so lekor, anpes so lapo natirel respire.

Continue reading “PALTO DIDEOR”