©DEV VIRAHSAWMY AND ICJM
-“Mazeste, prepar ou. Dan kenz minit seremoni pou beni ou kouronnman pou koumanse.”
– “Fer tou dimoun sorti al pran zot plas.”
Sharam, gran lider enn nouvo rwayom pwisan ole detrwa minit trankilite. Li bizen res tousel. Li finn gagn laviktwar me ena enn ti gou amer parla ki pe anpes li zwir so sikse foul-foul.
Deor, enn gran lafoul zom, fam, zanfan finn fini rasanble depi boner gramaten. Dimoun partou. Lor pie, lor bann batiman, lor miray. Zot tou ole get ar zot prop lizie enn gran moman istorik kot Prens Sharam pou vinn ofisielman Lerwa Sharam I, Fanal Lanpir Soley Liner. Bann pret dan zot gran rob kouler safran pe alim sandal, bril lansan pou pous movezer. Kot lipie tronn, zot finn enstal tou bann materyo ek lekipman lapriyer. Zot bizen beni tronn la, sirtou beni dimoun ki pou asiz lor la, e si zot konn fer plezir zot kone ki zot pou dan bien. Kan tronn ek hawann koun marye pike, jab oblize kas pikan e rengn lor ek safran vinn eternel. Tou dimoun eksite; lafoul, bann diniter, bann envite espesial, bann reprezantan diferan group relizie. Sef protokol pe gagn kongolo. Tou dimoun santi zot plis enportan ki tou dimoun e pe rod asiz plis pre posib ar tronn. Ena finn mem amenn zot zanfan malgre ki envitasion ti bien presi: kart la ti valid pou zis de dimoun, Madam ek Misie. Komdabitid sakenn pe rod so bout e depi bien zenn bann zanfan bizen aprann sa.
Prensipal konseye sekirite pe yam detrwa ki dapre so ransengnman zame ti dan kote Prens Sharam. Zot ti toultan pe mars ar lopozision. Lor vites zot finn sanz mouyaz. Bizen kompran zot. Lavi dir. Bizen konn vey tonbaz. Samem apel lentelizans. Lotorite pe fer so travay; lafoul eksite; bann diniter pe transpire; lansan pe sey pous loder; petal fler pe kwi ar saler. Bann pret pe ale-vini. Zot lotorite pe kontrol baz. Me lwen laba, deryer bann pie, deryer bann batiman, lwen dan fon lor enn kolinn enn lamas imans entousab pe sey devine ki pe pase. Zot kone ki pou zot, lerwa vini, lerwa ale, nanye pa sanze. Finn deklar Plas Kouronnman zonn enterdi pou zot me kouma tou dimoun zot kirye, zot anvi kone ki pe pase, kouma douniya pe deroule. Dimoun bizen fennsifer.
Sharam pe reflesi. Kikfwa Sharwann ti ena enpe rezon. Pa kapav bliye ki Sharwann, Lerwa rwayom Dife, ti enn gran entelektiel, enn gran patron lar, enn dimoun ki ti pas laplipar so letan dan so prop libreri, libreri plis ekipe lor zot planet. Bann dirizan lezot planet souvan ti pe vinn get li pou gagn so konsey. Me pa ti ena plas pou de lider. Swa Sharwann, swa Sharam. Pli for, pli malen ti bizen balye karo. Pa gagn drwa les emosion dominn larezon. Sharwann ti envesti dan kiltir. Seki envesti dan zarm limem pli malen. Pov Sharwann. Pourtan pa ti fasil. Lepep ti kontan li. Me zot ti vinn mou parski zot lider ti tro protez zot; ti donn zot labitid gagn foul konfor san gran zefor. Sharwann so bonker finalman ti anpwazonn so desten.
– Mazeste, larenn pe dimande si ou finn pare.
– Dir li mo vini la.
Larenn Shidjouta ti zwe enn gran rol dan sa zistwar la. So temwayaz ti vir lopinion piblik anbalao. Temwayaz? Sharwann ti kapav fer enn zafer parey? Shidjouta ti rod sikann ar li? Pa enportan. Ti bizen itiliz sitiasion la e Sharam pa ti tike ditou. Ti bizen chombo lokazion la e li ti chombo li. Dan Rwayom Dife, viol ti konsidere kouma pli gran krim parski sivilizasion Sharwanntann ti rezoud boukou problem ant de sex. Sharam panse ki li pou bizen dimann so bann konseye gete ki bann pratik bizen mentenir ek ankouraze dan nouvo rwayom planeter kot tou bann frontier politik finn fini efase. Kimanier pou efas bann frontier sosial? Ki pou fer ar bann entousab? Kimannyer Sharwann ti rezoud sa problem la?
Larenn akonpagne par so bann damdoner rantre. Li kouma lesiel kan tou bann zetwal ek bann satelit kominikasion alime-tengn, alime-tengn; kouma enn fedartifis ar kouler mazik. So bann bizou provok leklips lizie. Pou Sharam pa ena katakata. Tou bann mwayen bon pou rant dan bit. Li kone ki rimer ki pe fane lor Sharwann fos net me li pou servi sa zarm la pou konsolid so pouvwar. Pa ena plas pou konsians.
So larenn trap li bradsou e zot sorti. Lafoul deor akeyir zot ar kriye, aplodisman, sonn-petar, jal-dolok, ravann-maravann. Lepase finn efase. Sharam get otour li, fer enn sourir. So sourir pa pou personn me pou so ti ezitasion talerla kan li ti pe reflesi lor sipa bizen, sipa pa bizen. Li sakouy so latet dousman. Lafoul kriye, sote-pile. Me li pa pe kominik ar personn. Li zis pe panse: seki gagn lager limem li ekir istwar. Malsans pou twa Sharwann. Dife ki pirifie finn vinn dife ki brile.