JERICHO par Dev Virahsawmy – enn novela

©DEV VIRAHSAWMY FOUNDATION
The Management Company of the Foundation is OCORIAN, 6th Floor, Tower A, 1 Cybercity, Ebène, Mauritius.

1

Sa lane la lapli ti refiz tonbe. Mem enn gran siklonn ki normalman amenn boukou dilo ti avoy rafal sek, kas bann brans kouma kas baton zalimet. Nivo dilo dan rezervwar lavil ti pe kontinie bese. Dan zarden botanik basen pwason santi dilo-mor e bann nenifar tom febles. Tanzantan dimoun lev lizie lao pou gete si ena niaz dan lesiel me zot gete tas ar ble elektrik. Zot bes latet, get koltar fonn lor asfalt gransime. Dan bann karo de kote lavil, ki nouri enn popilasion ki pa ti pe aret grandi, later pel-pele enpwisan divan soley san pitie. Bann fey lor pie mang lakord soliter laba lor mel ros korde ar swaf.

Dan Jericho routinn pe donn bal, labitid swiv labitid san fatig. Sak sitwayen, san get divan-deryer, pe tras so lazourne ek so aswar kouma so gran-dimoun avan li. Lavi ti koumsa, pou res koumsa, pou toultan koumsa. Tourn ki vir, vir ki tourn. Dan bann diferan kartie lavi pe deroule vadire lasesres pa ekziste. Bann lider politik ek relizie zot mesaz ti finn bien pase. Fer koumadir problem la pa ekziste e problem la par fors pou bizen fonn. Sa prensip la ti finn vinn enn komannman. Per-fondater lavil Jericho ti kontan dir ki ena enn bondie spesial pou Jericho e depi sa lepok la bann Jerichon ek Jerichonn persiade ki zot lavil ti servi kouma model pou konstrir paradi.

Jericho so fas lwes ti tom lor lamer e so lepor natirel ti, depi so kreasion, donn li enn gran lenportans stratezik ek politik. Non selman komers dan larezion ti oblize pas par Por-Jericho me so larad natirel ti amenn devlopman enn santie naval bien prosper. Long lakot disab blan de kote larad ti vinn enn lanplasman ideal pou lendistri tourism. Kan ou get lamer apartir later, ou ledo tourne ar Montagn Pous, agos ti ena lakot Albion e adrwat lakot Azur. Toulede landrwa ti bien devlope par zot propriyeter, bann Euro-Kreol, desandan bann premie pionie ki ti vinn pou etablir lor sa bout later lor kontinan Lafrik. Lor so flan nor ek sid later fertil ti amenn devlopman lagrikiltir ki ziska ler ti pe nouri enn popilasion ki pa tro kwar dan famili-planing. Kote les se aryer-pei Jericho ki ranpe atraver lafore ziska latet Montagn Pous – skilptir taye par lapli, letan ek divan, ki rapel bann Jerichon/nn, san ki zot tro konpran, pouvwar ek bote lanatir – ki depi dan niaz get dimoun anba lor laplenn ek laplaz ar kiryozite ek konpasion.

Depi premie abitasion, listwar ti fini depoz dan later Jericho semans enn kiltir ki ti pou raport bann fri dou-amer. Bann premie anset Euro-Kreol ki ti kit Lerop, ti vinn zet baz lor nouvo later pou diferan rezon – biznes anfayit, gou lavantir, dezir koumans enn nouvo lavi, lafreyer revolision, nesesite enn plas pou kasiet dan enn ti-kwen lesiel ble antoure ar ouragan … Ler larad natirel akeyir zot ar so de long riban laplaz dore de kote, proteze par brizan, zot ti sir ki zot ti finn zwenn zot prop Terre-Promise. Lespas, resours natirel ek enn klima dou ti tann lame avek promes enn bon lavi. Me de kiksoz ti manke. Fam ek travayer. Kan ena enn fam pou sak dis zom sa li enn reset pou katastrof. Premie demars bann anset Euro-Kreol se fer vinn sex-worker pou deblok leren bann zom e ankouraz bann nouvo pionie amenn zot fam ar zot. Deziem demars se aste esklav pou fer travay dan lakaz ek dan karo. Sa lepok la komers esklav ti bien devlope grasa konplisite bann sef tribi Afriken ki zotmem ti pratik esklavaz. Li ti bien fasil gagn kargezon esklav – zom ek fam – depi aryer-pei, lwen-lwen lot kote Montagn Pous dan vale Mozanbik.

Zistwar dou-amer ti koumanse. Lentelizans imen kouma enn artis ti koumans fer dezord ekolozik vinn zarden botanik e anmemtan kas lekilib frazil ki tini bann mayon dan lasenn lavi; travayer-esklav touy lekor dan kiltir fernwar me anmemtan sem lagren nouvo lavi; lor dra plen ar tas dezir feros e lapeti rans san souvenir, parfwa enn reyon lamour pers enn trou dan niaz; parfwa enn zanfan ne e so sourir kabos reflex routinn; viol ek violans fons bann fam dan pli gran dezespwar me parfwa nesans forse vinn enn ti-pon frazil kot ton kler ek ton fonse melanze. Anmemtan nians kouler lapo koumans vinn enn kalifikasion pou vinn sef, sou-sef, sou-sou-sef, pa-sef-ditou me zame gran-sef parski gran-sef so pozision li gouverne par eredite, pirte disan, propriyete ek komannman Siprem. Paret ki Bondie ti dakor ar sa aranzman la, dapre bann gran panser-pret sa lepok la.

Enn zour enn gran teorisien ekonomiko-polititik fer enn gran dekouvert: enn esklav ordiner prodir mwens ki enn esklav salarye. Bizen aboli esklavaz ordiner e ranplas li par esklavaz salarye. Jericho kas an de kan: kan klasik ek kan modern. Lor kouto kan modern gagne e bann esklav ordiner gagn drwa swazir ant travay pou enn saler ousa vinn endepandan. Bann ki swazir esklavaz salarye al res dan depandans lor lakot Albion ek Azur e bann ki swazir lendepandans al res lor balizaz lavil kot lipie Montagn Pous zis kot lafore ek sivilizasion Jericho, kouma de kalipa, ti pe lite, sakenn pou kas konte lotla. Se la ki bann Afro-Kreol ti koumans regroupe pou konstrir enn lot kalite lavi, enn kiltir diferan ar kiltir lakot, larad ousa karo. Dan koumansman zot ti fer detrwa erer ki ti ralanti zot lamars me bien-bien vit zot lang, lamizik, ladans, lakwizinn e zot ensten natirel ki fer lavi vinn enn fet koumans rant dan kiltir zeneral.

Akoz so pozision zeografik, politik ek stratezik Jericho kontinie devlope e mendev koumans manke. Bizen esklav salarye pou travay dan lizinn, dan karo, dan lakaz gran-sef, sef ek sou-sef. Dan vale Ganga lavi ti amer e enn bon kantite Gangawa aksepte pou sey gagn lavi dan enn lot pei olie pil anplas e manz margoz.

Zot vinn Jericho dan bann sitiasion parfwa inimen me erezman pou zot, bien vit bann lider efikas koumans lev latet, organiz zot e kanaliz zot lenerzi ver enn devlopman dirab. Zot ranz zot koloni dan lenor ek lesid ant lavil ek karo. Sa bann Endo-Kreol la, parski zot bann lider ti konpran lenportans organizasion ek ledikasion, ti reysi evit bann erer ki bann Afro-Kreol ti fer. Bien vit zot pouvwar dan sosiete ti grandi. Bizen rekonet osi ki zot nomb ti zwe dan zot faver. Anplis zot ti fer lekonomi parski zot ti panse ki enn zour pa enn zour zot ti pou retourn dan vale Ganga ar enn ti-fortinn pou fini bien zot vie zour. Amizir letan pase zot ti koumans konpran ki zot nouvo pei boukou pli bon ki zot pei dorizinn; ki lavi dan Jericho ti pe permet zot gagn meyer devlopman ki dan vale Ganga kot lafaminn ek diskriminasion kont entousab ti pe fer maja. Anplis bann Euro-Kreol ti met anmars enn dinamik ekonomik ki ti permet envestisman profitab dan ti komers ek plantasion. Kas ki ti ramase pou retourn dan vale Ganga vit-vit ti envesti pou aste later, ranz enn lakaz, ouver ti-biznes e plitar pou pran kontrol pouvwar politik. Dousma-dousma lespri koumans idealiz memwar vale Ganga, arondi bann langl ek bann rebor e zimaz lepase koumans sanze. Lepase vinn fitir-plis-ki-parfe kot bann ero pou retrouv lape apre pasaz dan tinel soufrans e anmemtan fantasm vinn enn garanti ki idantite ansestral pa pou disparet e pirte zenetik fabrike pa pou gate.

Parkont malsans swiv bann Afro-Kreol. Enn kote bann lider tanporel ki lev latet, ti motive par dezir profon pou gagn enn ti-lonbraz lor laplaz Albion ousa Azur anba pie ki ena rasinn eropeen. Bann lider spiritiel ti dimann zot soumet net divan enn Sef Siprem ki ena seve blon ek lizie ble. Sak zenerasion amenn nouvo zimaz, nouvo vizaz ki ti met menot dan zot lespri e efas zot memwar. Ar letan zot koloni ti vinn enn geto. Zot nepli ti trouv pli lwen ki lakot Albion ek Azur. Parfwa zot rev zwisans gran-sef, parfwa zot koler eklate kouma volkan e souvan zot pran sime otodestriksion.

Letan deroule e dousma-dousma rasio zom/fam gagn lekilib me relasion ant de sex pa ti ameliore. Bann Jerichon ti konsider fam kouma enn sex-worker san saler e enn masinn pou fer ti-baba e mazorite bann Jerichonn, malerezman ti trouv sa normal. Zot ti pe aksepte zot desten pou enn bouse manze.

Depi premie abitasion, ti fini met dan later semans divizion ek konfli e pli for fer dominer ar pli feb. Gran-sef fwet ti-sef, ti-sef fwet san-pouvwar, san-pouvwar fwet lisien, zom fwet fam. Seki pli tris, bann ki ti anba yer, kouma zot mont lao fwet bann ki ti finn res anba mem si yer zot ti pe gagn kout fwet ansam. Vir ki tourn, tourn ki vir? Pa totalman. Parfwa san atann, enn evennman parsi, enn lot parla donn sok e dan siklonn enn ti-lalimier alime.

2

Dan katedral Jericho ena enn seremoni spesial pou selebre ordinasion enn nouvo pret. Pa zis enn ordinasion ordiner kouma ti finn deza ena me enn evennman ki pe boulvers boukou dimoun parski premie fwa enn non-blan – ni Euro-Kreol, ni Afro-Kreol me enn melanz Endo-Kreol ek Afro-Kreol – pe vinn pret. Padan ki seremoni la pe deroule, dan premie ranze ban de lizie emosione, vwale ar larm-de-zwa, pe fixe nouvo pret, Per Martin King. Ser Charité pa kapav anpes bann souvenir remont alasirfas. Trant-an finn pase ar vites zekler.

Li rapel san zefor enn gramaten, boner, kan sakristen legliz Sacré-Coeur vinn tap laport kouvan ki li ti pe dirize, enn ti tant bazar dan lame. Dan tant la ti ena enn ti-bout bonom ki ti pe kriye parski li ti fen. Sakristen la ti rakonte kouma boner gramaten li ti trouv tant la lor peron legliz e kouma pret ki responsab parwas la ti fini sorti pou al donn dernie sakreman enn dimoun bien malad, li ti vinn rod sekour kote kouvan. Ser Charite ti fouy dan panie la pou gete si ena kik lenformasion lor ti-baba la. Paran ki ti abandonn ti-baba la pa ti ole kit okenn tras, mempa enn nom. Ser Charité ti anvi apel li Moïse me apre reflexion li desid pou apel li Martin King.

Grasa Martin, Ser Charite ti reysi viv foul-foul so promes relizie ek so ensten maternel anmemtan, ti permet li met dan enn kwen konfortab so memwar, enn boyfrenn ki ti mor zenn dan enn aksidan; sey bliye dezir pou donn nesans enn ti baba, fri so lamour. Apre bann larm dezespwar, so lafwa ti koumans dikte li enn lot rezonnman. Maler ki ti tom lor li kouma loraz ti enn tes pou get profonder so lafwa, pou donn li posibilite met so lavi net dan lame Bondie, pou vinn enstriman sarite lesiel. Aster li realize ki so lamour pou so boyfrenn Endo-Kreol ti pou absorb tou so lenerzi. Ti pou ena bien tigit plas pou servi Bondie. So entwision ti korek. Li pa ti fer sakrifis dan vid. Enn gramaten bien boner enn ti baba ti rant dan so lavi kouma enn rekonpans pou so devosion. Dan fon so nam li kone ki ti baba lor peron ti enn kado Bondie pa zis pou li me pou lezot ki bien bizen enn koudme pou travers siklonn. Ler seremoni fini, Martin King vinn ver li, poz so lalev lor so fron kouma enn garson ki pe dir mersi so mama e Ser Charite mazinn Petit Jesus, frazil dan lekiri me ki enn zour pou gagn laviktwar lor lamor e pou sem lesperans ek lamour dan leker limanite. Sa ti-baba frel-frel, frazil-frazil ti finn fini gagn trant-an e ti pe koumans so saserdos. Fierte reliziez ek mama melanze pou gonfle so leker.

Pandan tousaletan la enn lot per lizie ti pe fixe Martin King. Kamini, enn zenn fam vennset-an apepre, ti pe asize dan fon katedral. Li ti parmi bann envite spesial Martin King ki rapel devosion ar lakel Kamini, ners dan Lopital Santral, ti okip li ena detrwa zan desela kan li ti tom malad. Sa lepok la Martin King ti fek rant seminer. So brons ti frazil e li ti asmatik. Malgre so andikap li ti ena enn kapasite travay enorm. Kamini rapel bien sa swar kan ti amenn li lopital akoz enn kriz lasm egi. Ler li ti trouv li pou lapremier fwa Kamini ti gagn enn sok. Vadire li ti retrouv so papa kan li ti dan leral. Telman zot ti resanble. Sof ki so papa ti enpe pli gro. Extra sa resanblans la.

Martin ti enn bon pasian e kouma li ti degaze enpe, vit-vit so lespri komik ti pran labar. Li ti toultan ena enn ti mo ki fer sourir ousa riye. Dan sa sans la li ti kontrer papa Kamini ki ti enn bouder ki ti riye zis kan li ti tap detrwa grog ousa kan li ti trouv bon manze lor latab.

Depi sa zour la Kamini ti enterese ar li, pa kouma enn fam enterese ar enn zom parski Kamini pa ti enterese ar bann ti boug setif-setif. Dayer li ti ena so boyfrenn, enn atlet ki diriz enn jim e li kontan kan so gro lebra miskle antour li e lev li anler. Dan lizie Martin King ti ena enn bonte, enn douser ki pran so nouritir dan profonder zenerozite, koumadir li enkapab fer dimal enn mous. Me anmemtan so regar ti montre enn fermte ek enn entansite ki fer boukou dimoun bes lizie kan li fixe zot. Lafors so lizie ti kapav paret kouma enn anbision for pou montre seki li kapav fer, pou pran revans ar lavi ki ti finn fer li sibir boukou imiliasion. Kan sa panse la travers so lespri enn vwal nwar blok so lelan. Enn fraksion segonn. Me bien vit panse pozitif repran labar.

Kamini ti gagn linpresion ki ena enn konfli dan so nam. Konfli ant pardon ek vanzans? Konfli ant done ek pran? Pa kone!

Enn prezans kas so reflexion. Martin King dan so linz sivil ti pe dibout pre kot li. Katedral vid. Depi lontan seremoni la ti finn fini.

– ‘To pe vini tanto?’
– ‘Kotsa?’
– ‘Mo pa ti dir twa lor telefonn?’
– ‘Pa kwar mo’nn bliye. Mo kouma enn zombi zordi. Mo’nn fer trwa sift enn deryer lot. Mank ners. Pa fasil mo dir twa. Minis zaze enn ta. Bann vakans pa pe ranpli. …Bon nou sanz paz. Peyna nanye mo kapav fer?’
– ‘Mo bann nouvo parwasien pe okip tou. Nou zwenn tanto.’
– ‘Wi! Tanto!’

Levek ti finn donn li responsabilite parwas St Antoine dan leker kartie Afro-Kreol laba kot lipie Montagn Pous e komite parwas ti finn desid pou organiz enn fet pou akeyir li. Kamini ti sir ki Martin King pou fer enn bon travay. Li pou dan so pla. Dan parwas St Antoine zot ena enn fason bien spesial selebre lames. Vie tradision Euro-Kreol ti finn fini mont lor pie. Bann fidel, malgre rezistans lotorite dan enn premie tan, ti finn fer bann transformasion pou ki pratik relizion ek kiltir popiler mars lame dan lame. Saler imen ti finn ranplas frwader ortodox.

Fet ki komite parwas St Antoine ti organize ti enn gran sikse. Premie fwa dan so lavi Kamini ti santi ki enn nouvo mannyer viv li pa zis enn rev dan limaziner poet me enn realite ki dimoun pli dan pens pe deza koumans viv. Sami, so boyfrenn, ki bien sinik normalman ti les lanbians sarye li lor lezel lamizik ek partaz.

Tou dimoun ti okipe, tou dimoun ti pe amize apart enn madam anviron sinkant an me ki paret boukou pli vie. Dimoun dir so latet pa ti bon. Pandan tout lasware li ti asiz dan enn kwin. Kot so lipie ti ena enn ti tant bazar ar enn ta sifon andan. Tanzantan li ti fouy dan tant la, tat-tat sipa ki’ete, fer enn sourir, enn sourir ki fer so lizie fikse dan vid. Lerla dan so lizie, pou enn fraksion segonn, ti ena enn zekler laenn. Kamini gagn sok. Li ti’nn deza trouv sa regar la kikpar.

Dimoun dan landrwa apel li Loryann e personn pa paret konn gransoz lor li. Parsi-parla Kamini gagn tipti bout linformasion, sey konekte zot pou gagn enn ti konpran. Li paret ki ler li ti zanfan li ti grandi dan lenor Jericho lor balizaz enn kartie Endo-Kreol e li ek enn zenn Endo-Kreol ti viv ansam ziska li ti tom ansent. Kouma li gagn sa nouvel la lemesan zennom fonn. Ki ti arive apre, personn pa ti bien kone. Li ti fer zet baba la? Li ti fer enn pert? Enn kiksoz kler. Depi sa lepok la so latet ti savire.

Kamini get-get li tanzantan dan so ti kwen, li ek so tant bazar plen ar sifon. Bann dimoun dan parwas St Antoine ti donn li enn ti kwen pou viv, ti okip li e pa ti les Minister Sekirite Sosial al met li dan lazil.

3

Nann ek Fatma ti dan lakwizinn pe prepar dine. Zot ena enn serk, enn klib enformel ki zot apel Disidan-Dan-Ton (DDT), ki zwenn enn fwa sak mwa e sak fwa dan lakaz enn mam diferan ki pran responsabilite prepar manze tandik ki bann lezot mam amenn gajak ek drink. Sware toultan fini par enn ti konser kot tou mam DDT partisipe. Lamizik ti tini bann mam DDT ansam.

Seswar ti tour lafami Baroda pou resevwar.

Nann ti enn Endo-Kreol ki pa ti pratik okenn relizion malgre ki li ti kwar dan Bondie. Par kont Fatma ti sorti dan enn fami Mizilman bien ortodox. Zot ti zwenn dan kolez kot Nann ti profeser Matematik ek Fatma ti profeser literatir. Bien vit enn lamour pasione e profon ti devlope ant zot e ler zot ti desid pou marye lerla zot ti dekouver ki kantite konfli, tansion ek violans ti pe dormi anba lasann. Sel solision se ilop e fer enn ti maryaz sivil kasiet-kasiet an prezans enn ti group kamwad ki ti donn zot foul soutien. Pou Nann pa ti ena okenn problem me Fatma so leker ti bien blese par ostilite so paran, par entolerans bann responsab relizie ki ti ekzize ki Nann vinn Mizilman. Parski zot lamour ti bien for zot ti kapav fer fas enn sosiete ki pa ti ankor pare pou aksepte dimoun ki pans diferaman. Ziska ler souvan Fatma poz limem kestion si sosiete enn zour pou vremem vinn enpe pli toleran.

Nann ek Fatma ti aste enn lakaz lor balizaz ant rezion rezidansiel dan lenor Jericho ek rezion agrikol. Dan zot lakour zot ti konstrir enn ti orl dan lekel Nann ti pe donn leson e kot ti pe fer renion komite kartie. Zot ti swazir pou viv dan lakrwaze kot plizier kouran traverse e zot ti ena volonte pou navige malgre difikilte. Zot ti prefer sa ki enn lavi kot zot oblize abandonn zot ideal ki baze lor lamour ek liberte. Parfwa Fatma ti pe montre bann sign ki li trouv tousa fatigan me pa Nann. Sa pa vedir ki Nann ti pli for. Nann ti konn bliye problem, bes latet, fons dan nouvo aktivite. Par kont Fatma ki ti ena enn gran lafors karakter, pa ti kontan zwe bliye; li ti alez selman kan li ti konpran enn problem net, san fos lizour. Akoz sa, malgre so sourir akeyan ek so konpreansion, tanzantan enn niaz kasiet briyans so lalimier. Kan sa arive Nann prefer al kasiet deryer so lagazet.

Sa swar la zot ti pe resevwar. Kan Nann ek Fatma resevwar zot donn zot tou.
Ler bann envite ti pre pou koumans arive tou ti finn fini pare; Manann, zot ti garson sink-an ti finn fini manze e ti pe zwe dan salon. Telefonn sone. Nann get so mont. 7.30 p.m. Sirman Jean-Claude sa. Wi, limem sa. Li telefone ler ki li ti bizen arive pou dir ki li pe sorti aster. So normal sa. Jean-Claude de Caprinin ti enn dimoun bien spesial; pa ti ena so segon. Li ti enn Euro-Kreol ki ti erit enn leritaz imans lor lakot Azur – teren, vila, biznes dan lotelri. Li ti kapav servi so larises pou grandi so lanpir par maryaz ek lalians finansier. Me li ti ole montre ki kapav viv otreman san bangol so leritaz. Tou dimoun ti dakor ki li ti reysi. Bann konservater ti per tansion so demars vinn enn lepidemi, bann progresis ti konsider li kouma zot port-drapo. Me ti ena osi ki ti kwar ki so demars pa ti senser me ti plito demagozik parski de Caprinin ti ena enn gran anbision pou Jericho kikfwa ek pou limem sirman.

Enn zour nouvel fane kouma dife dan karo kann sek ki Jean-Claude de Caprinin ti desid pou marye ar enn zenn vev, Kamomi, ki ti pe travay dan lotel kot misie la ti aksioner prinsipal. Madam la ti pe travay kouma weytres. So mari ti mor dan enn aksidan. Li ti ena de zanfan. Apre zot maryaz koup de Caprinin ti adopte trwa zanfan abandone. Mem bann nom ki zot ti donn sa bann zanfan la (Ram, Shakti, Koy-Koy) ti kouma enn provokasion sirtou pou bann Euro-Kreol konservater ki ti per ek mepriz li plis ki tou lezot. Me li li pa ti pran zot kont, ni frekant zot. Li ti swazir so prop serk kamwad, dimoun pou ki li ti ena afeksion e ar ki li ti santi li ena afinite.

Pandan ki Nann ti pe koz lor telefonn, sonet sone. Li dimann Manann, so ti garson, al ouver laport. Bann envite ti pe koumans vini. Fatma desann pou ed so mari akeyir zot.

Kouma Aziz arive Manann galoupe, al sot lor so likou. Li kone ki Aziz, sak fwa ki li vini, amenn enn ti kado pou li. Li ti enn avoka ki ti konn boukou sikse dan so zenes kan li ti pe defann bann viktim drwa-de-lom – viktim persekision, represion, britalite polisier. Me amizir letan ti pase li ti koumans pran konsians ki bann ki ti pe vinn get li pou ki li defann zot gratis ti pe al get lezot avoka pou bann kees kot ti ena lamone pou gagne. Sa ti enn pikan ki ti tas dan so lagorz. Pli tar kan so fam, Aziza, ti vinn ziz lakour siprem, li ti pran desizion ki li pou aret plede an kour, fer enpe konnseltennsi, donn detrwa lektcher e devwe laplipar so letan pou ekrir, so veritab pasion. Pou seswar, par exanp, li ti finn amenn enn tex pou dimann Kamomi sante.

Kamomi ti ena enn zoli lavwa. Dayer se enpe so lavwa ki ti fer Jean-Claude grene. Jean-Claude de Caprinin ti rakont zot enn fwa kimannyer enn zour dan fet fendane dan lotel, lorkes ti dimann li sant enn sante. Okoumansman li ti refize me lorkes ek piblik ti telman ensiste ki finalman so patron direk ti bizen entervenir pou dimann li rann enn servis fer dimoun plezir. Timidman li ti pran enn lagitar, al dibout divan mikro, koumans sante. Enn revelasion. Aplodisman. Bis. Emerveye, Jean-Claude dir Jeneral Manejer lotel ki li ti pou kontan fer so konesans. Zordi zot mari ek fam.

– Manann, les Tonton Aziz repoz enpe. Depi li’nn vini to pa finn larg li ditou.
– Me non Fatma. Limem mo ti doz serom.

Figir Aziza ti sanze, ti vinn enpe tris pou detrwa segonn. Apre, tou ti revinn normal. Aziz ek Aziza ti finn fini aksepte lide ki zot pa pou ena zanfan boner dan zot lavi maryaz. Dan koumansman zot ti desid pratik famili-planing parski zot ti anvi prepar bien larive zot baba. Enn zour, san okenn rezon, lor deziem lane maryaz, Aziza dir Aziz ki li anvi enn ti baba aster. Zet pilil. Me pa nanye mem. Sak mwa kan ti ler pou li gagn so reg tansion monte. Ler reg vini depresion swiv. Enn gramatin, apre enn ti peryod stabilite, ar enn gran sourir Aziza ti anons li ki li kwar ki li ansent. Ler Aziz dir li si li’nn fer enn tes groses, li dir so mari ki li pa kwar ki sa neseser pou lemoman. Dousma-dousma so lekor koumans sanz form. Aziz trouve ki so fam ti pe vinn pli zoli. Normal! Li ti regagn konfians dan limem. Lor trwaziem mwa, dapre zot kont, zot ti al get enn zinekolog, meyer ki ti ena dan Jericho. Ler li ti koumans konsilte Aziza, so figir ti montre enn ti tras sirpriz ek etonnman me kouma tou bann bon profesionel, zinekolog la ti konn kouver so santiman. Pli tar pandan ki Aziza ti pe abiye li fer enn ti sign Aziz pou swiv li dan so biro. Groses nervez. Kouma pou dir sa Aziza?

– Manann, finn ler pou to al dodo, mo koko! Bann envite pe gagn fen.
– Pa pe gagn somey, papa.
– Nou’al dan to lasam. Mo pou rakont twa enn nouvo zistwar.
– Ale rait!
– Eskiz mwa vouzot. See you anon. Dir bonswar tou dimoun.
– Bonswar tou dimoun.
– Donn mama enn ti dou, mo gate.
– Bonswar mama siro. See you anon. Eh ‘Pa! Ki vedir sa?
– Dimann to mama dime gramaten. Li ki exper dan Shakespeare.

Pandan ki Nann ti pe okip Manann, Fatma get enn kou si tou bann envite, bann DDT, ti korek. Ver Dr Siram Ratnam ti vid. Siram ek so boyfrenn bwar diven rouz. Fatma plen zot ver, pas enn pla gajak, al asiz ant zot de. Fatma ti ena enn afeksion spesial pou Siram ek Ayoun ki ti finn desid pou viv zot sexialite diferan ar boukou natirel, san konplex. Li pa konpran kifer me dan zot prezans li ti santi li an sekirite, vadire zot konpran natirelman santiman profon enn fam, angwas feminin.

– ‘Koumadir lapli pa’le tonbe ditou’ Fatma dir.
– ‘Ayoun pa fer ase lapriyer, akoz samem’ Siram azoute.
– ‘Si ekout nou bann dirizan’ Ayoun dir, ‘Jericho ti bizen vinn enn gran pagod, enn gran katedral, enn gran shivala ek enn gran kovil anmemtan.’
– ‘Koz ar to Premie Minis, Ayoun.’
– ‘Fatma, enn pert-tan. Plis nou bann politisien perdi pie plis bann lider obskirantis ogmant presion lor zot ziska ki diskour relizie ek politik koumans resanble.’
– ‘To enn depite Ayoun.’
– ‘Pa pou lontan.’
– ‘Si tou bann ki kapav bar zot dekouraze ki pou ariv nou pei? Fondamantalis pran partou.’
– ‘Mo’nn fatige al kont kouran.’
– ‘Zot finn tann dernie nouvel? Sa verminn Dharam Raj finn reysi pran sou so kontrol asosiasion pli enportan bann Endo-Kreol’, Siram dir. ‘Aster li pou fors gouvernman vot bann lalwa pou konsolid pouvwar Endo-Kreol e anmemtan krez fose ant bann diferan etni.’
– ‘Bann depite kouma Ayoun pa kapav fer nanye pou anpes sa?’
– ‘To trouve Fatma, lontan mo ti kwar ki Premie Minis ti kont tousa me so lame anba ros. Fos! Mouvman fanatik zwe dan so faver, li ankouraz li, itiliz li anba-anba. Se sa laverite. Me li enn koulev ki konn zwe so fim. Parkont mo pa dakor ki Dharam Raj enn verminn. Grasa li, bann notab Endo-Kreol iltra-konservater finn zwenn tase.’ Ayoun explike.
– ‘Mo pa bien konpran zot bann zistwar politik me mo santi ki zot bann zom, zot konplik tou. Si ekout zot, koumadir peyna okenn lespwar pou gagn linite dan Jericho,’ Fatma azoute.
– ‘Mo pe koumans kwar ki sa koze linite la li enn slogan vid,’ Ayoun dir.
– ‘Ala Ayoun pe rekoumans rekonstrir so lemonn sinik,’ Nann dibout kot laport, dir zot.
– ‘Mo kwar enn loto finn arete,’ Fatma ti dir.

Deor ti tann tapaz laport loto. Anfen Kamomi ek Jean-Claude ti finn arive. Kapav pas atab aster. Nann ek Fatma ti al deor pou akeyir nou de retardater.

Apre dine, Aziz ti al asiz kot Kamomi, donn li enn kopi so nouvo poem.

– ‘ To konn ‘A tavern in the town’, enn folksong Irlande mo kwar?
– ‘Wi, to’nn deza sant li enn fwa …. ‘Adieu kind friends, adieu, adieu, adieu, adieu …’
– ‘Wi samem! To kapav sant sa tex la lor lamizik sante Irlande la?’
– ‘ Nou sant li ansam. Pou pli fasil’
– ‘Rayt!’
– ‘Mo get li enn kou.’

Salam!

Laba dan enn bout lesiel ble, lesiel ble
mo gran lamour pe atann mwa,atann mwa
dan enn tavern kot rom ek gajak bon,
ansam nou pou soul nou bontan.
Orevwar mo bizen ale,
pa les salam fer zot plore,
nou konn bien sakenn pou pran so prop sime,sime.
Salam, salam, salam, salam tou kamarad,
Mo gran lamour pe apel mwa, apel mwa,
mo’nn kol mo nam
lor kouvertir mo liv,
mo sir mo bann zanfan pou swiv.

Kifer to morbid koumsa? To malad?
– ‘Li pa otobiografik. Souvan-souvan bann sante ‘pub’ lepok etidian revinn ar boukou nostalzi e mo koul zot dan enn moul lokal.’
– ‘Lokal ousa Aziz?’
– ‘Aziz, to pa ankor dir mwa to lentansion,’ Jean-Claude ti enteronp zot.
– ‘Mo pa’nkor diskit sa ar mo Premie Minis,’ Aziz ti badinn ar li.
– ‘ To’si to kouma Ayoun. Anpandan lor lalev so Premie Minis,’ Jean-Claude ti dir li, klerman dan so moud manzer krann. ‘Kan zot pou vinn endepandan?’
– ‘ Nou pe atann twa pran pouvwar.’

Jean-Claude ti larg enn gran riye, enn riye jenwinn ki ti sorti dan fon so lestoma, vibre so lekor antie dan enn melanz foutan ek senserite koumadir li ti pe dir dimoun otour ki ler li ti paret pe badine li pa ti pe badine ditou e ler li ti paret serye anfet li ti pe badine. Akoz samem ena dimoun ki panse ki li ti ena enn proze sekre e ena lezot ki ti panse ki li ti blaze. Li vre ki Jean-Claude ti ena bann lide kler e koeran lor seki li ti kwar neseser pou amelior kalite lavi e amenn devlopman entegral anmemtan. Me pou lemoman li ti kone ki bann kondision pa dan so faver. Bann kouran sekter ki ti pe kas lelan devlopman ti ankor tro for; regar paseis ti pe eklipse realite, ti pe anpes desir vwal ilizion. Sa pa ti pou kontinie lontan, Jean-Claude ti panse. Bann miray andan Jericho ki ti pe kas konte progre ti pou, kontan-pa-kontan, grene. Jean-Claude sir kouma lasir ki li ti ena rezon; ki li ti bizen defris teren, binn later e sem lagren pou lemoman. Bann miray pou grene me pou lemoman ti bizen prepar nesans nouvo lavi. Bann ki ti pe tranp dan lasos fondamantalis, ki ti pe fouy later pou rod rasinn ansestral, enn zour pou trouv kler parey kouma St Paul lor larout Damas. Jean-Claude so lafwa dan limanite pa ti ena limit. Samem ti so lafors. Sinon li ti pou vinn sinik ek tris kouma Ayoun.

Kouma sak fwa, enn ti seans lamizik ti konsolid zot lamitie ar mazik armoni. Alafen Kamomi ti sant ‘Salam’ e dousma-dousma zot tou ti rant dan sawal. Lakor, tan ek ton ti tini zot ansam dan enn lelan lamitie ek lamour kot lamor nepli ti fer per. Plis zot sant refren la ansam, plis Kamomi konpran kifer Aziz ti ekrir sa sante la. Sa ti enn sante lamour ek lespwar.

4

Enn delegasion bann notab Endo-Kreol ki ti kontrol Gran Sosiete Endo-Kreol (GSEK) ek ki ti finn trouv pouvwar sap dan zot lame, tom dan lame Dharam Raj, ti al get Premie Minis pou tom dakor lor enn stratezi pou repran kontrol sosiete la. Pou sa bann notab la, sa li ti endispansab parski lien ant pouvwar politik ek kontrol sosiete la ti bien sere. Li pa ti enn sekre pou personn ki bann gran desizion ti pe pran, pa dan kabine me dan komite elit ki diriz komite santral GSEK.

Dharam Raj ti grandi dan rezion agrikol lesid. So papa ti mor avan so nesans e so mama ti oblize al travay dan plantasion legim pou elve so garson. Li ti enn garson entelizan ek debrouyar ki ti finn reysi bien so lekolaz malgre so povrete ki sa lepok la ti enn gran andikap parski lekolaz pa ti gratis. Bien vit bann notab Endo-Kreol ti dekouver so talan organizater ek so don orater. Eleman koumsa ki zot ti bizen pou asir zot ezemoni. GSEK ti adopte li, donn li enn travay permanan dan sosiete. So pozision ti permet li, dousma-dousma, rant dan roulman ek sekre sosiete la e bien vit li ti vinn endispansab pou lavi GSEK. Parmi bann notab, sirtou bann ki ti apartenir kars siperyer, ti ena boukou ki ti mefie li parski limem li ti sorti dan enn kars mazoriter, mem kars ki fabrik Premie Minis e zot ti kone afinite ki ti ena ant sa de la ti repoz lor solidarite kars. Premie minis Jericho ti enn bebet politik entelizan, ki ti konn itiliz lafors ek febles dimoun, adverser kouma alye, pou res opouvwar. Ler li ti santi ki bann notab, elit GSEK, ti pe vinn tro gourma, li ti ankouraz Dharam Raj, anba-anba fer so lakot monte pou ekilibre bann diferan lafors ki li servi pou miskle so pouvwar. Boukou dimoun admir so lentelizans politik me regrete ki li servi li zis pou konsolid so pouvwar personel me pa pou amenn devlopman ek regle bann problem ki souvan ti pe blok devlopman entegral Jericho.

– ‘ Premie Minis, pa kapav les enn bachara vinn reprezantan bann Endo-Kreol Jericho!’, sef delegasion G.S.E.K koze ar saler. ‘Enn veritab laont.’
– ‘Ki mo kapav fer? Li finn eli antetdelis dan enn eleksion ki zotmem ti deklar demokratik.’
– ‘Nou ti kwar ki li ti pou mars dapre nou tradision. Me lotorite ek pouvwar finn mont dan so latet. Aster li pe fer dimoun kwar ki nou, bann ansien, nou bann foser ki finn prostitie pirte kiltirel bann Endo-Kreol; ki nou finn get zis nou pos ek nou fami; ki nou pa finn fer nanye pou ki bann Endo-Kreol gagn enn pli gran pouvwar ekonomik. Tousala fos! Fos!’
– ‘Me ti-dimoun kwar li, zot swiv li, sarye li lor zot zepol,’ Premie Minis mirmire ar enn sourir.
– ‘Bann ti-dimoun se bann manzer kaka,’ enn lot manm delegasion large dan enn lavwa grav vadire li pe resit enn mantra.
– ‘Res trankil Bay Pagla, pa koz ninport,’ sef delegasion ti ramenn li alord.

Premie minis, kouma tou politisien malen, profit lokazion pou enpoz so lotorite. Li fer zot bien konpran ki kouma enn demokrat li pa kapav aksepte ki tret ti-dimoun kouma manzer kaka. Sa li enn latitid reaksioner. So papa, ofisielman ‘Père de la nation’, ti donn ti-dimoun drwa vote parski li ti kwar dan sazes popiler kan bann ki ti kont ti pe dir ki li ti pe met enn razwar dan lame zako. Amizir li koze, li santi ki kantite so bann enterlokiter ti pe krake. Ler li ti santi ki aster zot ti pou manz dan so lame li dimann zot ki dapre zot ti bizen fer pou chek ek kontrol lafors Dharam Raj.

– ‘Premie Minis, li finn vinn tro for. Li pe servi relizion pou kraz tou so adverser. Li fer pelerinaz, li ofisie seremoni reliziez koumadir li ena tit ‘swamiji’. Li pe kas lotorite bann pret klasik. Li dir zot bann ignoran ki pa konn bann tex sakre, ki rabas bann parol aprann par ker, ki anpandan ar ritiel etc. etc.,’ sef delegasion ti azoute dan enn ton kot li pa ti pe revandike me kot li ti pe plito sipliye.

– ‘Li ena enpe rezon, non,’ Premie Minis dir koumadir li pe koz ar limem.
– ‘Wi me ki li ete li pou vinn kritik so siperyer. Li bliye tou seki nou’nn fer pou li. San nou li ti pou enn nwar touni. Zordi li pe deklar bay! Nimakarram la!

Klerman zot ti pe panik. Premie minis dimann zot ki zot propoze pou fer. Zot panse ki bizen koumans enn operasion fann labou. Zot rakonte ki mem so nesans ti enn mister parski li ti ne dis mwa apre lamor so papa.

5

Per Martin King okoumansman ti bien trakase tansion li pa reysi fer so travay kouma bizen sirtou ki depi enn bon bout letan tansion ant Endo-Kreol ek Afro-Kreol ti pe monte. Toulede kote ti ena bann meter choula. Dan parwas St Antoine ti ena enn lider politik ki ti pe koz enn langaz kri, plito enn langaz ki dir laverite kri-kri.

Tou dimoun ti rekonet ki li ti ena enn gran kapasite travay, ki li ti ena enn entwision politik ki ti permet li souvan pran bann pozision ousa desizion riske e answit mark pwen e tir so kanet dan zwe me depi enntan li ti pe mars lor enn lakord red danzere; danzere pou li, danzere pou Jericho sirtou. Sitiasion sosial dan Jericho ti pe pous bann Afro-Kreol dan so lebra – povrete, exklizion, rasism. Fanfan Tabardenn ti kwar ki Bondie ti donn li enn mision. Kouma Moïse li ti pou gid so lepep, tir zot dan geto Lamer Rouz pou amenn zot dan vale Mozanbik, nouvo Terre Promise. So parol kri me kler ti pe fer boukou leker Afro-Kreol vibre. Me seki li pa ti kone se ki ti ena bann tazar ki ti pe mont dadak lor so ledo.

Parmi bann Afro-Kreol ti ena bann ti-bourzwa sirtou ki ti konn servi sitiasion la pou zot lavansman personel. Tanzantan zot servi enn ti slogan favori Fanfan Tabardenn pou negosie enn nominasion ousa enn promosion e kouma zot gagn zot bout zot langaz revandikatif tengn dan zefor pou gagn seke dan loto Euro-Kreol. Pa zis bann ti bweter, roder bout ki ti pe explwat sitiasion la. Pou Dharam Raj ek bann dirizan Gran Sosiete Endo-Kreol (GSEK) sak mouv Fanfan Tabardenn ti donn pretex pou konsolid zot pouvwar rasis. Fanfan ti pe fer zot zwe me li ti enposib pou li pou fer otreman. Premie minis so kote ti trouv sitiasion la ideal pou amenn so politik ‘divize pou dirize’. Depi koumansman li ti ouver enn lalign kominikasion ar Fanfan parey kouma li ti pe fer ar Dharam Raj. Plis sa de la met choula, plis Premie Minis gagn lespas pou manevre. Bann manm Disidan-Dan-Ton (DDT) souvan ti pe poz zotmem kestion komie letan ankor Premie Minis pou kapav kontinie navige dan lapas danzere san enn zour tas dan brizan. Jean-Claude de Caprinin so mouvman pou enn nouvo kiltir politik ek enn nouvo politik kiltirel ti res marzinal parski li ti boukou pli fasil gidi-gidi santiman tribal ek reflex primer ki fer dimoun servi limazinasion pou envant enn nouvo lavi. Me kouma enn poet li ti pe fann semans avek lespwar ki nouvo lavi pou trouv enn zour so kwen lesiel ble pou zerme.

Sa lane la lapli ti refiz tonbe e ti koumans mank freser pou kalme lespri sofe. Per Martin King santi ki si personn pa fer kiksoz pou met fren ar ostilite ki ti pe devlope ant Afro-Kreol ek Endo-Kreol enn sitiasion danzere ek enkontrolab kapav lev so latet e anbras destriksion ar lapeti. Anpremie li ti kontakte so prop siperyer yerarsik me bien vit li ti gagn konpran ki lespri yerarsi legliz ti finn fini paralize par so prop listwar, enn listwar domine par Euro-Kreolite, par bann pozision reaksioner kan ti bizen pran pozision lor abolision esklavaz, lor emansipasion bann esklav salarye Endo-Kreol, lor aprofondisman demokrasi, lor devlopman enn kiltir Jerichon, lor tadiksion Labib, lor nesesite rekonet drwa bann fam, lor kreasion nouvo ritiel plis adapte ar realite. Souvan-souvan Per Martin King dir zot fer zot mea culpa, dimann pardon e pran nouvo sime. Me zot pa fouti. Koumadir pwa lepase kouma enn boule ti pe anpes zot naze dan dilo difisil, pe ris zot dan fon. Parski so siperyer pa ti pe kapav azir dan bon direksion, Per Martin King desid pou azir dapre so prop lespri. Avek led Kamini ek Sami li ti reysi rant an kontak ar Dharam Raj e dousman-dousman ant so de zom la kouran ti koumans pase. Me pli difisil se fer Dharam Raj ek Fanfan Tabardenn zwenn mem si sekretman sakenn ti ena enn ti admirasion pou so rival. Anplis sa de la ti ena boukou ankomin. Mem manier panse, mem regar lor zot adverser, mem mefians vizavi lezot. Zot toulede ti ena santiman ki zot lor later pou fer travay Bondie, gid zot pep kont ‘lotla’ ek kont bann ‘tret’ ki nek get zot bout e zame pans bienet ti-dimoun. Zot regar lor realite telman senp ki zot enkapab devlop enn stratezi korek ki kapav devlop sitiasion dan bon sans; ki zot enkapab fer lalians korek ki kapav mobiliz enn lafors nasional pou ranvers bann klwazon, deblok sitiasion e permet Jericho al ver so nouvo renesans. Tou ti pou diferan si dabor zot ti zwenn pou ouver enn lalign kominikasion e answit – sa ti pou enn mirak – koumans partaz lenformasion ek lide ar bann DDT ki mem si zot ti enn ti group, zot ti ena enn gran kapasite vinn ar bann lide zenerater. Me malsans pou Jericho. Bann baryer enbesil ti pe anpes dimoun valab zwenn.

Jean-Claude de Caprinin so kote tanzantan zwenn Dharam Raj, Fanfan Tabardenn ek Per Martin King me separeman. Zame ansam. So rev se form enn lekip ar zot lor enn proze kler me li ti kone ki sa li ti preske enposib. Kat dimoun, kat vizion diferan, kat kiltir diferan. Me so rankont ar zot, mem separeman, ti pe permet lide ek linformasion sirkile par prokirasion e lantman, kouma enn ti kout ros dan enn basen dilo, ti pe amenn tipti sanzman. Ti kou ti kou touy loulou, Jean-Claude de Caprinin ti pe panse.

Apart ennde dimoun ki ti pe rod enn nouvo sime pou Jericho, laplipar dimoun dan sa pei la ti pe kontinie bat-bate dan routinn, vadire malgre lasesres, malgre tansion ek konfli, Bondie spesial Jericho ti pou bar tou gorl. Eski bizen katastrof pou dimoun sanze?

6

Kamini ek Sami ti pe rilax dan salon, divan televizion. Zot toulede ti finn gagn enn lazourne fatigan e Kamini sirtou ti paret plis afekte. Pa zis ti mank ners dan lopital; pa zis ki li ti finn pran serten responsabilite travay sosial me aster li ti bizen sarye enn nouvo lavi dan so vant. Li ti finn kal so lekor bien dan so sofa, so de lipie lor enn pouf e san konsantre li ti pe les bann zimaz ek son televizion traverse san port vreman atansion. Li ti santi li toultan dan bien kan li ek Sami ti ansam malgre ki li ti legalman marye ar enn lot fam e ki li ti ena zanfan ar sa fam la. Kamini ti bien sagren Sami ki ti bizen diviz so lavi ek so letan ant so fami legal ek so lamour veritab; toultan li ti pe bizen fer fas konfli, koze foutan, koze dezagreab. Zame li pa ti finn dimann Sami divorse pou marye ar li parski li pa ti ole ki zanfan soufer parski adilt ti ena problem. Kamini kone ki ti ena enn ta komanter malsen lor li; dan Jericho dimoun kontan fann labou lor dimoun ki ti pans ousa viv diferaman. Li pa ti pran zot kont parski li ti kone ki li ti anvi, ki li ti pe fer. Bann palabrer biento kan zot ti kone ki ti li ansint pou dir li ti finn met enn lak pou may boug la. Les zot koze. Kamini kone kouma sa ti finn arive e kifer li ti finn deside pou gard baba la mem kan li ti ena tou fasilite pou fer enn avortman. Avorte ousa pa avorte se so drwa ek so desizion. Li ti pran desizion pou gard ti baba la. Li ti lir parla ki enn zour enn Joshwa pou vini pou fer miray, ki ferm dimoun dan kazot, grene. Kikfwa baba, ki ti dan so vant, sa Joshwa la sa. Dan so lavi kan ena pou pran bann gran desizion Kamini prefer fer konfians so entwision ki li ti konsider kouma enn form lintelizans siperyer. Li ti toultan refiz lozik frwa ki koupe-transe kouma enn masinn. Dan entwision ena saler, santiman, natirel. Li ti kone ki parfwa zekler la ti finn fer li perdi so lekilib me laplipar fwa ziska ler li ti finn gagn rezon fer konfians so entwision. Sami ti finn sanz kanal pou get so match foutborl. Kamini pa maynn. Mem si okoumansman foutborl pa ti enteres li, li ti fer enn zefor pou sey konpran zwe la parski sa ti pou permet li ek so bieneme gagn ankor nouvo experyans ansam.

Kikenn ti finn pez sonet laport santral.
– ‘Kisannla sa kapavet, salerla?’ Kamini koz ar limem.
– ‘Pa bouze! Mo pe al ouver.’
Sami retoune ar Dharam Raj.
– ‘Mo pe deranz zot?’ enn lavwa timid dimande. ‘Kouma mo ti pe pas par la mo’nn pans vinn pran to nouvel.’
– ‘Ram! Ala enn zoli sirpriz! Rantre, asize. Chachi bien?’
– ‘To kone, toultan douler parsi, douler parla. Apart sa kapav debrouye.’
– ‘To bwar kiksoz? To’nn fini manze?’ Sami dimann li.
– ‘Korek sa! Pa pran traka.’
– ‘Lor vites mo prepar enn sannwich,’ Sami dir.
– ‘Non les li, mo pa fen.’
– ‘Ram, to ena problem pa vre?’ Kamini dimann li.
– ‘Pa vreman … me … anfen lavi sa.’
– ‘Kapav ed twa?’ Kamini dimann li.

Li ezit enn tipe e timidman li koumans koze. Okoumansman li tatone me amizir letan pase so langaz vinn pli kler ek pli koeran. Me ena boukou egrer dan so manier koze. Li panse ki bann dimoun pou ki li ti finn fer boukou sakrifis, ti pe fons kouto dan so ledo. Bann notab dan GSEK ti finn koumans enn kanpagn fann labou lor li, lor so mama. Li ti ne dis mwa apre lamor so papa.

– ‘Degelas! Fer gagn vomi.’ Dharam Raj ti dir.
– ‘Pa pran zot kont, Ram. Pa pran kont.’ Kamini ti dir pou konsol li. Li kone ki so kouzen pe soufer. Dharam Raj, gran maniganser ki ti abitie roul konsiderasion politik lor santiman, pe dekouver frazilite leker imen.
– ‘Kouma twa ek Sami fer?’
– ‘Ki zafer?’
– ‘Tou sa koze ki ena lor zot pa fer zot sagren?’
– ‘Nou ti ena pou swazir ant nou lamour, nou liberte enn kote ek met lor balans palab ti lespri. Nou’nn swazir nou lamour ek nou liberte. Si to sir ki seki to pe fer ek seki to bizen fer dan lord, ‘carry on’.’
– ‘Kouma pou kone?’
– ‘Les to leker koze,Ram. To leker.’
– ‘Kam, mo nepli sir nanye. … Ki ti ariv mo mama?
– ‘Pa relev lemor. Bliye lepase! Nou get ..’
– ‘Mo’nn ne dis mwa apre lamor mo papa. Explik mwa ki ti arive.

Mama Kamini ti rakont so tifi ki ti ariv so ser ek belser anmemtan parski de ser ti marye ar de frer. Apre lamor so mari li ti bizen rod enn travay. Enn planter Endo-Kreol, atire par bote enn zenn vev, ti ofer li travay dan so karo, e ti profit lokazion pou viol li. Li ti tom ansent. Li sey kasiet laverite e ler laverite vinn okler ti tro tar pou fer kiksoz. Dharam Raj, latet bese, ekout zistwar tris ek violan ki ti finn mark so desten. So lizie ti larme me vit li ti efas soufrans lor so figir pou fer koumadir li pa ti afekte. Sa kout ros dan basen so lavi ti pe trouble so regar, met brouyar dan so vizion, kas resor so konfians. Li ti get Kamini ek Sami. Zot lekontrer tou seki li ti touzour panse e sa swar la se dan lonbraz zot boner ki li ti finn vinn rod enn ti soulazman. Samem kontradiksion lavi? Selman bien-bien vit reflex politik ti repran labar. Li ti bizen manz ar bann salo ki ti pe trenn li ek so mama dan labou.

Kamini get figir so kouzen ki ti pe sey met lord dan so lespri. Drol ki kantite li ti resanble Per Martin King. Mo kwar sa bann zom la zot tou parey, li ti panse. Zot ti sote-pile enn ta zis pou kasiet zot febles. Sakenn ti santi li ena so mision ki Bondie ti finn deside pou li e apartir sa moman la zot ti kraz tou lor zot sime pou reysi zot mision. Lavi sirman ti pli senp ki sa. Li ti pas lame lor so vant. Li rapel ki li ‘si pa ti diferan. Li pa ti finn fini deside ki so Joshwa pou vinn kas klwazon dan kazot limanite. Finalman sakenn ti bizen so mision pou ki lavi gagn enn sinifikasion. So kouzen ek Sami ti finn al dan lakwizinn pou prepar enn ti manze pou zot envite sirpriz. Ki zot koze kan zot ansam? Sami, enn metis Afro-Indo-Kreol, pa ti dakor ditou ar Dharam Raj me li ti panse ki li napa ti ler pou tir lay. Dan lavi nou lir sesi, nou lir sela; nou tann sesi, nou tann sela; nou kwar sesi, nou kwar sela. Enn zour enn kout sek tou vinn som e ler nou resey fokus, realite paret enn lot manier. Dharam Raj, sa mons, sa verminn dapre serten dimoun, li ti enn imen frazil finalman, parey kouma Fanfan Tabardenn. Sa de la zame ti zwenn me kan konn zot bien lerla nou realize ki kantite zot ti parey. Lor la li ti dakor ar Per Martin King. Kikfwa li li ti pou kapav fer zot zwenn. Kikfwa nek ti bizen atann so ler arive.

Telefonn ti sone. Per Martin King ti pe rod koz ar Kamini. Loryann malad. So lafiev pa ti pe bese. Bien bizen amenn li lopital. Eski Kamini kapav fer avoy enn lanbilans? Lanbilans, salerla? Li koz so problem ar Dharam Raj. Li propoz pou al pran li dan so loto, amenn li lopital. Enn gran letour? Pa fer nanye. Zot tou rant dan so loto, pran direksion parwas St Antoine.

Kouma Kamini get Loryann li realize ki sitiasion la grav. Peyna letan pou perdi.

Lelandime li al travay boner pou pran nouvel Loryann. Li ti pas enn move lanwit me gramaten li ti pli kalm. Paret ki li ti pe koumans refer. Ners ansarz dir ki li ti rod so tant tout lanwit. Kamini get li lor so lili lopital, meg, setif, so lazou rantre ek so lizie dan fon koumadir lafiev la ti finn bril preske tou lavi ki ti reste dan enn lekor kraze par enn desten atros. Li ankor ti pe pe rod so tant. Kamini ti fer avoy nouvel. Pe avoy kikenn ar tant la. Kamini ti vinn pre ar li, ti trap so lame koumadir san lavi, preske fre. Enn ti sourir mosad ti tras enn regar rekonesan, parey kouma seki ti ena dan enn pase pa tro lwenten lor lalev Per Martin King ler li ti reysi travers enn kriz lasm ki ti kapav touy li. Koumadir tristes, rekonesans, angwas ek koler ti melanze e sakenn tir so kote anmemtan. Sa lavi la pa ti fasil, Kamini ti panse.

Enn semenn pli tar ler li ti gagn so desarz, komite parwas St Antoine ti avoy enn loto vinn sers li. Kamini ti lib. Li ti desid pou akonpagn Loryann pou asire ki li gagn tou swen ki ti neseser. Legliz Sakre-Coeur ti lor zot sime. Amizir loto la apros legliz, Loryann ti koumans azite e ler ariv divan legliz li ti ser so tant kont so lekor vadire kikenn ti pe rod ras sa ar li. Kamini poz so lame lor zepol Loryann, souy transpirasion lor so fron, donn li enpe dilo pou bwar.

7

Depi plis ki enn an lapli, veritab lapli ki rafresi later ek ranpli rezervwar ek nap-do souteren, pa ti finn tonbe. Dousma-dousma panik ti koumans rant dan latet ek leker. Amizir later sofe, latet ‘si ti pe sofe. Toulezour bann lagazet raport bann ensidan kot tansion ti pe monte parski dilo manke.

Kote gouvernman ti pe koumans tann koze lor gran-gran proze spektakiler. Pou bonbard niaz, pou desal dilo lamer, pou enport aisberg. Plis proze la spektakiler, plis dimoun eksite e plis lakot gouvernman monte.

Bann sef relizie, zot kote, ti pe servi sitiasion la pou fer dimoun santi zot koupab. Lapli pa pe tonbe parski Bondie ankoler. Ena tro boukou pese lor later. Bizen fer plis lapriyer, plis sakrifis.

Lasesres la ti pe koumans montre frazilite sosiete Jericho. Verni ti pe krake. Boukou dimoun pa ti pe konpran kifer serten rezion ti pe gagn dilo foul-foul pandan ki dan lezot rezion robine ti sek net. Landrwa ki ti plis dan douk ti dan les, sirtou kot lipie Montagn Pous. Li ti kler ki bann fonksioner koronpi ek rasis ti pe servi sa sitiasion la pou fer zot dominer. Mem bann kamion-sitern ti gagn pann zis zour ki ti bizen amenn dilo dan kartie Afro-Kreol. Pou Fanfan Tabardenn ti enn sitiasion ideal pou fer dimoun pran konsians seki ekziste vre-vre deryer diskour lor armoni ek linite dan nasion larkansiel. San kasiet deryer zoli koze li ti pe kondann pratik rasis dan pei Jericho. Mem Dharam Raj ti oblize konstate ki diskriminasion ti pe file partou e bann gran viktim ti bann Afro-Kreol. Me bann politisien ti enkapab fer kiksoz parski zot ti vinn otaz bann fonksioner ki ti ena veritab pouvwar. Zot ti vinn exper lor servi laparey leta pou fer seki zot anvi.

Enn gramaten Jericho antie gagn sok. Zot aprann par lagazet ki lapolis ti finn aret Fanfan Tabardenn parski li ti pe servi enn langaz ki ti kapav amenn divizion ek dezord rasial dan pei. Per Martin King sey gagn kontak ar komiserd’polis pou kone ki ti finn arive me sak fwa enn lavwa reponn ki komiserd’polis okipe. So kote Dharam Raj ki ti trouv sa mouv la danzere ti telefonn Premie Minis ki dir li ki li pa ti okouran. Vre? Fos? Eski ti finn ariv enn sitiasion kot pouvwar ti finn sap dan lame Premie Minis pou tom dan lame komiserd’polis ek bann sef fonksioner? Eski Premie Minis ti finn vinn prizonie GSEK?

Dan lari, dan bazar, partou dan Jericho santi enn latmosfer ensekirite ranpli ar mefians. Enn ti letensel kapav met dife dan langka. Laverite, demi-laverite, rimer ti pe koumans melanze. Enn kokteyl plis danzere ki kokteyl molotov. Moud pa ti bon dan pei. Dimoun ti koumans vinn enpasian; tipti zafer ti pe gonfle andeor kad. Bann manm DDT ti zwenn plizier fwa pou pas anrevi sitiasion e gete ki ti kapav fer. Ayoun ti dir zot ki li kwar ki prosesis demokratik ti finn fini fware; ki Premie Minis ti finn fini perdi pie; ki li ti espere ki okenn katastrof pa ti pou vinn devir tou anbalao. Jean-Claude ti panse ki ti bizen tou bann lafors zwenn pou relans prosesis demokratik me anmemtan li ti kone ki ti finn deza tro tar. Ki ti pou arive?

8

Tantinn Bagya li pa vreman so tantinn me kikenn ki Kamini ti kontan kouma enn segon mama, plis kouma enn mama spiritiel ki ti toultan ed li tras so sime andeor lapis routinn. Tanzantan zot zwenn swa kot Kamini, swa kot Tantinn Bagya. Dousma-dousma Kamini ti realize ki sak fwa ti ena enn sitiasion konplike swa li ti trouv limem kot Tantinn Bagya ousa Tantinn Bagya ti paret divan so laport. Depi detrwa zour li ti pe gagn anvi manz trip dan gropwa ek farata e kouma mirak Tantinn Bagya arive ar so tant. Ladan ti ena kari trip dan gropwa, farata, aplon ek payason, tou seki Kamini kontan manze me ki li pa konn prepare.

– ‘Mo kone to kontan manz sa. Aster kouma to anvwadfami mo sir to ena sa kalite anvi la.’
– ‘Ou lir dan mo lespri Tantinn.’
– ‘Normal! Tomem tifi ki lavi ti donn mwa kan lanatir ti pe refiz les mwa vinn mama. Tifi, ti garson?’
– ‘Mo pa’nn sey kone.’
– ‘To ena rezon. Seki Bondie done samem. To finn fini swazir nom?’
– ‘Joshwa.’
– ‘Si enn tifi?’
– ‘Pa kone. Kikfwa Martine.’
– ‘Martine? Kifer?’
– ‘Pa kone. … Enn zoli nom non?

Kan zot ti koumans koze, zot ti ale mem san realize letan ki ti pe pase. Kouma zotmem zot ti kontan dir, garni robine koze ti fware.

– ‘Twa ek Sami zot pa pou marye pou donn zanfan la enn fami?’
– ‘Pa neseser Tantinn. Apre, sitiasion pa permet.’
– ‘Zanfan pey pese paran.’
– ‘Kifer ou dir sa?’
– ‘Enn vie zistwar.’
– ‘Ki zistwar?’
– ‘To kone, bien lontan, avan li marye, to papa ti ena enn ti pies. Ler tifi la ansent, li abandonn li, al marye ar enn lot.’
– ‘Papa? Li ki ti toultan koz lor prensip?’
– ‘Li ti zenn. Lamour ti for. … Me ler sosiete ti koumans met presion li ti kile.’
– ‘Kouma li ti apele?’
– ‘Kisannla?’
– ‘Pies papa.’
– ‘Mo pa bien rapel. Maryann? Lorenn? Marlenn? Enn nom enpe koumsa.’
– ‘Loryann?’
– ‘Hen!’
– ‘Eski li ti apel Loryann?’
– ‘Loryann? Loryann? Wi Samem!’
– ‘Mo kwar mo konn li. Tanzantan mo zwenn li. So latet finn savire.’
– ‘Pese paran!’
– ‘Ase ar sa koze la Tantinn. Mo pa pe pey okenn pese. Mo finn swazir pou gagn sa baba la. Mo kontan papa mo baba, li li kontan mwa.’
– ‘Be kifer li pa marye twa?’
– ‘Mwa ki pa’le marye. Mo prefer linion lib. Nou sanz paz aster.’

Tantinn Bagya ti kone ki kan Kamini redi lalign ti preferab pa ensiste. Tou mannyer li ti paret bien ere. Li ti kone ki li ti’le. Kamini get Tantinn Bagya. Li sagren ki li ti finn lev lavwa enpe. Li al ver li, anbras li lor so fron. Tantinn Bagya fer enn zefor pou sanz koze.
– ‘Ki pe arive dan nou pei? To’nn tande zot finn touy enn dimoun dan kaso lapolis?’
– ‘Touy kikenn? Kisannla?’
– ‘Samem, kouma zot apel li do, Fanfan, Fanfan Tabardenn.’
– ‘Zot finn touy Fanfan? Kot ou’nn tann sa?’
– ‘Tou dimoun pe koze. Finn fini koumans ena dezord. Lapolis partou lor sime. Mo bizen retourn lakaz avan fer nwar. Ferm laport-lafnet bien, beti. Ena boukou move dimoun zordi zour. Salam Kamini. Telefone si to bizen mwa.

Kamini ankor dan sok. Depi enn tan ti koumans ena enn raprosman ant Fanfan Tabardenn ek Dharam Raj atraver Per Martin King e depi so arestasion senpati pou Fanfan ti pe devlope parmi bann diferan kominote. Apart enn pogne rasis tou dimoun ti dakor ki bizen aret prosesis diskriminasion ek exklizion kont bann Afro-Kreol. Tou dimoun ki ti anvi lape ti panse ki malsen, ti-lespri ek mesanste ti finn al tro lwen. Li al kot telefonn pou sey gagn Per Martin King. So telefonn angaze. Li alim televizion. Normal zot pou fer koumadir tou korek. Fim, sop, piblisite, propagann, klip. Okenn nouvel.

9

Okoumansman ti ena enn revolt spontane, enn lakoler-perdi-kontrol ki ti monte. Pandan lontan egrer ek fristrasion ti pe tap pil lor leker dimoun defavorize ki sibir tout sort kalite afron ek imiliasion gramaten-tanto. Ti ena ennde dimoun ki depi enn bout letan ti pe dir ki si pa fer nanye pou anpes dife alime, enn zour pei la pou kas anmorso. Me laplipar dimoun dan Jericho ti prefer anbet zotmem ar zot prop zistwar-ferm-lizie-pou-viv. Katarak dan lizie, lasir dan zorey zot kontinie tatonn-tatone dan zot paradi manti-manti.

Answit sitiasion la koumans dezenere. Bann geng organize profit lokazion pou regle zot kont ousa pou gagn zot bout. Bann organizasion rasis sot lor lokazion pou fit ensten violans ek pous pei ver laenn zeneralize. Pandan tou sa letan la lapolis ti pe pas so letan fer kontrol routinn e tir bann kominike ki tou sou kontrol. Radio-Televizion Nasional ti pe transmet nouvel sorti depi enn lot planet. Bann ki ti ena lantenn parabolik ti pe rod nouvel depi bann pei vwazen ousa bann stasion enternasional. Dife ti pe fane dan Jeriko. Dimoun ti pe mor. Dezord, violans, laenn ti pe file kouma laliann pwazon. Bann lotorite ti fini perdi kontrol. Anverite zot pa ti pe konpran ki ti pe arive. Kikfwa zot pa ti’le konpran. Dousma-dousma li ti koumans paret kler ki ti ena bann dimoun bien-bien lao dan laparey deta, politisien kouma maha-fonksioner ki ti ole les sitiasion la pouri. Demokrasi frazil Jericho ti andanze.

Labsans Fanfan Tabardenn ti koumans fer lefe. Li ti kapav ena gran lagel me li ti ena lar konn arete zis enn pwal avan tro tar. Anplis kan li ti la bann latet brile parmi Afro-Kreol pa ti ena okenn pwa; zot ti mem per li. Li ti enn lider ki ti konn kontrol so baz. Depi so lamor laport-lafnet ti finn ouver pou bann oportinis agos kouma adrwat.

Bann manm DDT ti pe sey fer kiksoz me zot ti realize bien vit ki zot pa ti ena okenn lenflians lor lamas ki pa ti pe konpran zot ditou. Kikfwa zot ti bien-bien tro anavans lor zot lepok. Kikfwa zot ti bann entelektiel koupe ar realite. Malgre zot bonn volonte, tou zot zefor ti pe glise kouma dilo lor bred sonz. Zot ti pe servi lagazet pou pas zot mesaz. Me seki zot pa ti realize se ki dan Jericho, malgre laparans, enn gran kantite dimoun pa ti konn lir. Enn fwa zot ti mem fer pibliy enn poem Aziz, ‘Nou Tou Kreol’ ki montre klerman ki bann divizion ki pe desir Jericho zot kasiet enn realite boukou plis pozitif. Me poem la ti tous enn ti minorite ki tou manier ti dan mouvman anti-rasis depi bien lontan. Amizir kriz dan pei vinn pir zot realize ki kikfwa zot pou bizen regroupe ar bann lezot lafors. Zot fer enn renion kot zot envit Per Martin King ek Dharam Raj. Sa ti pase lavey lanterman Fanfan Tabardenn.

Okoumansman zot tou ti pe koz lor lenportans linite nasional, lor nesesite fini net ar pratik rasis me amizir diskision devlope zot ti koumans pran konsians ki zot ti pe tap kout sab dan dilo. Tank ki devlopman ekonomik Jerico ti pou ferm so lizie lor problem sosial; tank ki pa ti finn, anmemtan, devlop enn idantite nasional kot sak sitwayen Jericho realize ki li enn Kreol avan tou, enn sitwayen nouvo lemonn, nouvo kiltir, konfli rasial ti pou kontinie. Me sa enn program ki ti pou pran boukou letan pou met an pratik. Me la ti ena enn problem irzan. Ki ti pou arive zour lanterman, ki ti pou arive apre? Kouma ti pou anpes sitiasion la dezenere? Kouma ti pou anpes plis destriksion ek lamor.

Dharam Raj ti propoze ki zot al zwenn Prezidan Jericho e dir li dimann larme entervenir pou ramenn lord ek lape. Zot tou ti realize ki zot ti pe pran enn gran risk. Ki ti pozision Prezidan dan tousa? Eski li’si li pa ti finn vinn prizonie bann lobi rasis? Li ti enn politisien kouma tou politisien. Pou li reeli li pa ti kapav al kont kouran. Enn sel sans! Li ti pe al fini so deziem manda. Li pa ti gagn drwa repoz kandida. Li ti kapav pran risk al kont kouran. Me ki ti pozision Zeneral Bhimsen Chandra, sef larme, dan tousa? Li ti ena repitasion enn dimoun demokrat ek liberal ki ti kwar ki so devwar siprem se protez ek garanti konstitision. Li pa ti sekter ditou. Dayer li pa ti obzekte ki so tifi marye ar enn Sino-Kreol, kouzen Ayoun.

Peyna lot solision. Zot desid pou sey gagn enn randevou ar Prezidan…

Malgre tansion dan ler, lanterman Fanfan Tabardenn ti pas dan lord, san okenn derapaz serye. Prezans larme ti ena enn bon lefe. Prezidan ek Premie Minis ti profit lokazion pou met enpe lord. Plizier maha-fonksioner, komiserd’polis parmi, ti sispann. Kouma krab trouloulou bann dirizan GSEK al kasiet pou atann toufann pase.

Jericho ti sape lor kouto me bann problem ti ankor la, antie, kouma labrez anba lasann. Bann klwazon ti res for, krent, frengan, gayar. Joshwa pa ti ankor ne. Tousa ti pe grandi lespwar bann konservater ek sirtou bann entegris. Bann progresis ti pe pas par enn peryod dout ek dekourazman. Per Martin King santi koumadir li ti fel so premie tes. Li ti kwar ki li ti pou reysi fer seki lezot pa ti pe kapav fer; ki li ti pou kapav mobiliz so troupo e diriz zot ver enn meyer lavi. Kot li ti fane? Kikfwa li pa ti fane. Kikfwa pa ti ankor ariv so term. Bizen pans pozitif! Ti finn reysi evit enn katastrof. Enn lalign kominikasion ti finn ouver ant limem, bann DDT ek Dharam Raj. Ti finn ena enn ti progre. Bann organizasion rasis ti finn konn zot premie defet me zot ti ankor for. Bizen vizilan, bizen kontinie organiz ek mobiliz bann lafors progre. Per Martin King ti konsian ki zot ti finn sap lwen; ki Jericho pa ti pou gagn enn deziem sans. Pa ti gagn drwa fer erer.

10

Kamini so groses ti pe ariv pre so term. So vant ti pe koumans desan. Ler nesans so ti baba ti pe aprose. Li ti bien antoure. Sami ek Tantinn Bagya ti pe fer tou pou okip so konfor. Ler li ti koumans gagn kontraksion, Sami ti telefonn Dharam Raj ki ti pe stennbay pou amenn zot klinik. Li ti gagn so baba san okenn difikilte. Bizen rekonet ki li ti bien prepare mantalman ek fizikman pou sa gran evennman la. Baba la ne. Enn tifi. Pa fer nanye. Ler Joshwa pa ti ankor vini. Li ti dimann Sami fer apel Per Martin King ki ti arive lor vites enpe pli tar.

– ‘Monper, to pa prese pou to vinn get to nies?’
– ‘Mo nies?’
– ‘Wi to nies.’
– ‘Kouma to pou apel li?’
– ‘Martine.’

Per Martin King tourn so latet, fer sanblan li pe get par lafnet pou ki personn pa trouv so lizie mouye.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.