DOKTER KALIPALEND

©DEV VIRAHSAWMY AND ICJM

Lontan, bien-bien lontan, avan ki ti donn li nom Jericho, nou planet ti apel Kalipalend e dan Kalipalend ti ena enn dokter ki tou dimoun ti apel Dokter. Pandan bien lontan so nom ti dan labous tou dimoun, mem bann ki pa ti tro kontan li, ziska ki enn zour … Se so zistwar ki mo granper Iranah – Tata Iranah, nou ti apel li – ti kontan rakont nou pandan konze Desam kan saler lete ti obliz nou rod freser anba pie tamaren, dan bordir sime.

Dan lanwit so nesans, enn move koutvan ti sakouy lakaz lapay kot li ti pran nesans. Lelandime bann sime labou ti ranpli ar feyaz ek ti brans ki pa ti kapav reziste presion divan. Dan vilaz ti ena mem plizier lekiri, lakwizinn ek latrinn – bann ti marray frazil – ki ti zet lekor, dimann divan pardon. Bann pousari, exper lor lir lepase ek lavenir dan soufrans enn ti brans depaye ki finn tas dan labou, ti konvok enn pannchayt pou diskit sinifikasion sa evennman la. Ena ti trouve, parski ti ena enn sel zanfan ki ti ne sa swar la, ki bondie Kalipalend ti avoy sa zanfan la ar enn mision: kraz seki vie pou ranz seki nef. Ena lezot ki ti panse ki lesiel kot bondie la tanzantan ti pas vakans, kan li ti plen ar gomon dan fon dilo, ti pe anons danze: sa piti la pou devir tou. Li pa pou respe ni gran, ni ran. Ena mem enn parmi zot ki ti propoze ki bizen ferm so lizie pou toultan; fale pa less li gagn lafors pou fann pikan. Ler bizen vote pou deside ki pou fer ar li, enn vie pousari, sourd, aveg ek malad-malad – ki ti fini pran so pansion depi bien lontan me ki ti enkapab res kot li, fou dimoun lape – dimann ki zot explik li ki pe pase.

Tousaletanla li pa ti tann nanye. Kouma pou explik enn vie fou aveg ek sourd ki ena enn gran problem ki kapav menas sekirite nou vilaz lor teren glisan dan bor ganndol. Tou dimoun seye me abba mem. Zero plonbaz. Ti kapav pa pran li kont me bann pousari Kalipalend ti per malediksion vie bonom la ki ti ena enn labous pli sal ki latrinn dok. Pou evit dezagreman zot ti deside pou azourn deba san pran desizion. Depi sa zour li ti vinn enn prensip fondamantal dan doktrinn Kalipalend ki kan gagn difikilte explik kiksoz ousa konpran kiksoz li ti preferab pa pran desizion, tansion pa kone ki kapav arive. Pli tar kan Kalipalend ti vinn Jericho, pou ki rezon personn pa kone ousa pa anvi rapel, mem prensip ti vinn verite sakre: fale pa tous kiltir ansestral, fale pa sanz labitid. Seki ti ete bizen ete ziska leternite. Tann dir ki lor tablet ki bondie ti ekrir bann komannman pou donn sef pousari siprem tousa ti marke kler-kler blan lor nwar ar laso me malsans divan ek lapli depi lontan ti fini efas lasazes klasik … Konfizion zeneral koze par lizie, zorey ek lespri bouse ti zwe dan lentere ti baba fek ne enn swar koutvan ki ti gagn enn seke pou kontinie viv. Plitar so gourou ti rakont li sa e depi sa zour la li ti azout enn nouvo komannman ar laso lor ros nwar: ena enn bondie spesial pou Kalipalend.

So lanfans ordiner, san problem dan laferm so papa ti permet li apresie valer later parski se grasa prodwi later e travay so papa ki li ti kapav viv ase konfortab e al lekol ki sa lepok la ti konsidere kouma enn lix. Li ti enn bon zanfan mwayen, pa extra me travayer. Li ti ena enn kalite ki ti so pli gran defo, enn defo ki ti so pli gran kalite. Kan li anvi enn kiksoz li viz li, fixe li, servi tou sime posib pou gagn li e kan li gagn li, li chombo li, tini li, may ar li pa les li sape mem kan tou dimoun kone ki ler finn arive pou sanz baz ek mouyaz. Depi li ti bien zenn li ti anvi vinn dokter sirtou depi zour ki ti dekouver ki kantite dimoun ti per e respe enfirmie lopital tabisman ki zot ti apel dokter. Dan bann vilaz ki ti pouse otour moulen sa misie la ti kouma enn ti bondie. Dimoun pa ti pe al get li zis kan zot malad me pou toutsort kalite rezon. Zot gagn lager ar zot fam zot al get li; zot tifi pa pe gagn demann zot al get li. Ena mem enn ki ti al get li parski zame li pa gagn lotri. Dokter enfirmie lopital tabisman ti pe itiliz so lafors, mazik, sarm ek bagou pou tir zi ar seki li anvi. Enn palabrer dan vilaz ti dir mwa enn zour ki dokter enfirmie lopital tabisman ti kontan met lame dan sokola. Bann zenn fam, zennfi e ti garson ti pe pas dan pake.

Dan so kafe pa ti ena triyaz.

Enpresionab ek enpresione, ti garso ki ti ne enn swar koutvan ti fer dokter enfirmie lopital tabisman vinn so model. Akoz samem li ti anvi vinn dokter. Si so anbision se pou vinn dokter, so lentere prensipal se astrolozi. Si li ti tap ar enn liv lor astrolozi li ti devor li ar lapeti voras. So lasam ti ranpli ar liv lor astrolozi ek ar foto bann gran astrolog ek mazisien. Nostradamus ti so gid spiritiel. Apre letid segonder san problem ni laglwar li ti reysi gagn enn plas dan enn liniversite obskir ki ti spesialize dan teori ek pratik astrolozi. Dapre so living-sertifiket li ti swiv kour ziska PhD e li kapav servi tit dokter. Ler li retourn dan so vilaz ti ena enn gran fet pou akeyir nou ero. Bann notab vilaz ki ti ena tifi pou marye ti antour li ar konpliman ek flatri. Ou malen dokter! Ou ki kone dokter! Seki ou dir samem dokter! Ou pete santi bon dokter! Mazorite ti dimoun ti kwar ki so nom ti ‘dokter’ e depi sa zour la li ti vinn Dokter.

Kouma mo ti dir talerla, li ti konn vize, chombo, napa les sape. Premie kiksoz li vize se tifi pli ris dan vilaz. Mo finn bliye dir zot enn zafer enportan. Dan nou vilaz ti ena de kars: kars Ber ek kars Rri. Kars Ber ti enn ti minorite ki ti ena boukou paysa. Ti ena detrwa fami mem e fami plis enportan ti apel Kamanber. Kars Rri ti peple kouma lapen, pouse kouma sanpiyon apre lapli. Ti ena detrwa fami bien enportan kouma KichiRri, DalpouRri, KaRri-BaRri, Brriyani ki ti bann planter ki ti finn bien arive e akoz zot ti marye ant zot zot ti kapav kontrol prodiksion banbou-sikre.

Tann dir osi ki telman zot ti marye dan mem disan zot ti gagn boukou zanfan orizinal me sa enn lot zafer ki pa konsern nou pou lemoman. Enn lot fwa kikfwa. Sa detrwa fami dan kars Ber la zot ti ena ankor mwens swa e kouma pirte disan ti zot priyorite fondamantal, kan zot reysi zot zanfan ti extra orizinal. Misie Kamanber, sef-sirk, ek bann lezot Ber ti kontrol moulen ki ti fer banbou-sikre vinn fangouren angren.

Misie ek Madam Kamanber, de fami prop, ti ena enn tifi ki tou dimoun dir ti tas lor poto. Li ti mari … Non, Tata Iranah ti dir nou zame dir enn dimoun vilen. Tifi la pa ti zoli me li ti mari riss. Sel eritier enn fortinn enorm me pa zoli ditou. Ena koze ki Chaucer, ler li ti vinn fer enn ti sezour dan Kalipalend, ti zwenn li e ti gagn lide pou kre eroinn zistwar Wife of Bath. Dokter viz dan direksion Mis Kamanber. Bann notab dan kars Rri pa ti mekontan sa demars la parski sa ti kapav fer zot rant dan lanpir moulen e bann dirizan Ber, pez nene bwar dilwil, ti pe koumans realiz lenportans lalians karo ar moulen. Anplis Dokter ti fini vinn enn personalite enportan dan vilaz parski li ti pe fer mirak.

Dokter pa ti bet. Li ti konn so dimoun. Li ti kone ki sak dimoun anvi tande. Li pa neseser explik enn dimoun kiksoz ki li pa kone. Li manga parski li kwar ki pe rod fer fezer ar li. Parkont kan ou pas siro, fer li kwar ki li enn kalipa lerla li fer so vantar ar ou e li telman sir so lafors ki li fer tou seki ou anvi li fer parski zame ou finn dir li ki li bizen fer me ou finn fer li kwar ki limem finn pans pou fer sa. Normal! Dan Kalipalend tou dimoun kalipa e Dokter Kalipalend li enn mahakalipa.

Mwa mo pe rerakont so zistwar andezord me li ti tir so plan bien dan lord. So papa ti ena enn ti plantasion me pou grandi so pouvwar li ti reysi persiad bann gran planter dan so kars pou reyni dan enn sosiete korperativ kot li ti pran prezidans. So rezonnman ekonomik ti korek. Ler regroup zot teren depans pou diminie e reset pou ogmante li montre zot ar gro sif. Kouma mazorite zame pa ti al lekol – ena ti al lekol anba ban – bann sif mazik ipnotiz zot lespri ar rev larises depas-kad. Pa manti nanye, so plan ti raport fri e bann gran planter Rri ti pe koumans panse ki Dokter ti enn mesaze Bondie. Me pa zis sa. Dimoun ti pe aret al get enfirmie lopital tabisman e toulegramaten zot ti prefer met lake divan lakaz Dokter pou regle toutsort kalite tourman: maloker, movezer, douk, soy, beriberi, tarrtarri, malarya, toukmarya, gro-vant, zero-vant. Anfen seki ou anvi.

Nouvel fane for-for ki Dokter ti pe fer langra mars drwat, gaga koz drwat, pagla pans drwat, kaylous trouv drwat; fer vieyfi gagn lotri lor lili, fer bonom vinn zenn san servi viagra; fer lor pouse dan karo, fer fangouren vinn diaman. Bann notab Rri ti pe fer tou pou fer Dokter marye ar zot tifi, nies ousa kouzinn me zot fristrasion ogmante amizir letan pase parski Dokter pa’le fer enn mouv dan sime matrimoni. Zot pa ti kone ki Dokter ti pe viz lwen.

Mem zot ti enpresione par lakot Dokter, bann Ber ti pe ezite boukou pou al get li kan zot ti ena problem. Pa anvi ki ti manke me kouraz pou aksepte ki lider enn lot kars kapav pli konn reponn lapel. Me enn zour enn mirak ti vremem arive. Enn zour pion Dokter – wi, Dokter ti ena so pion, so sekreter, so biro, so lakaz letaz, so loto, so sofer parski biznes fangouren angren ek astrolozi ti pe ranpli kofor – … Ki mo ti pe dir? Wi. Pion Dokter rant kouma koutvan. Telman li eksite, koze li pa ti kapav.

– Dokter! Dokter!
– Wi, mo garson. Pa’nn deza dir twa kan Dokter okipe, fale pa deranz Dokter.
– Oblize deranze Dokter.
– Fale pa eksite. Gard kalm kouma mwa.
– Oblize eksite Dokter.
– Kifer bizen eksite?
– Misie Kamanber so loto divan laport.
– Misie Kamanber! Fer li rantre deswit. Ki to pe atann?
– Ki pou fer ar mamzel Kamanber?
– Mamzel Kamanber! Eta bourrbak, met tapi rouz, fer zot rantre.
– Tapi rouz?
– Bliye! Al fer zot rantre.

Misie ek Mamzel Kamanber ti vinn rann li enn vizit pou solisit so koudme, pous movezer ki ti pe bar sime matrimoni Mamzel K. Pa dir ou Dokter koumans so sinema, enn ta zess, enn ta senn. Randevou lor randevou. Premie fwa dan so lavi li ti refiz fiz, refiz kado. Lir dir papa la ki pou li boner Mamzel K. ti plis enportan ki tou. Finalman ler bannla ti finn bien tranpe dan so siro, zot glis lor so diber e rant dan so gardmanze. San okenn lopozision Dokter ti marye ar pli ris eritier dan vilaz e vit, bien vit, li ti vinn manejer moulen. Dir ou enn sel lepep, enn sel nasion, enn sel Dokter – dokter san soulie – enn sel sef. Li ti pran pouvwar partou.

Ti ena enn bien gran maryaz. Tou dimoun ti bien amize apart doula ek doulinn ki ti desid pou fer sanm separe pou anpes lespri bisagn kabos pirte lespri siyantifik.

Selman bizen rekonet ki Dokter ti pe fer enn bon travay. Vilaz ti pe devlope foul-foul; dimoun ti plis dan bien; travay ti pe donn bal; pitay ti pe rantre plennti-plennti. Me amizir li ti pe vieyi Dokter ti pe vinn enpe plis drol. So foli grander ti pe koumans depas kad. Anplis li ti zalou ek per bann zenn ki ti pe montre enn lespri endepandan, ki ti pe rezet bann tabou ansien, ki ti pe explor nouvo lorizon. Li ti pe servi so otorite pou kass zot konte. San realize li, ki ti amenn karo ek moulen ansam, ki ti diminie tansion ant Rri ek Ber, ki ti koumans moderniz nou vilaz, ti pe fouy enn fose ant vie ek zenn, ti pe fer fristrasion ronz lespri zenes. Me pir. Kouma enn akter ki rod res lor lasenn mem kan pies la finn fini, Dokter ti pe refiz pran pansion, refiz kit so tronn, refiz less lezot ki ti finn aprann dokter okip lasante nou vilaz. So geng flater-souser ti pe sem laterer dan leker ek lespri bann abitan rekalsitran, ti pe fann lapipi pou paraliz lespri bann angourdi ek tourdi. Pou detourn latansion zot ti pe organiz fet lor fet, devwal stati lor stati e sak fwa stati la ti pe vinn enpe pli gran, vadire li ti pe rod tous lesiel, rant dan lesiel, al asiz dan lesiel pou diriz nou planet Kalipalend.

Pandan santan Dokter ti diriz douniya bann angourdi ek bann tourdi. Bann rekalsitran ti prefer maron al rod azil politik lor lezot planet. Tou dimoun ki gagn lape ek serenite dan bouz-fix ti mahaere. Me enn aswar rafal koumans ronfle; loraz ek zekler desir latwal nwar lor lesiel; fetaz anvole; pie derasine. Enn kou, zis minwi, ti ena enn tapaz pli for ki loraz, pli for ki enn bom. Malgre move tan tou dimoun sorti deor pou gete ki pe arive. Lesiel ti pe kras dife pou ekler garrbarr lor later. Tou dimoun ti gagn sok. Plat lor later, anmorso, zot trouv tou bann stati Dokter pe manz lapousier.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.