(ENN TI POGNE SIS PAR KAT)
©DEV VIRAHSAWMY AND ICJM1. ALA BAGET-JAZ!
Kot li pase sikann fer vant:
“Ala baget-jaz, do mami!
Vilen baget-jaz, mo fami!
Li meg kouma golet tir tant;
Kouma golet pou kas mason;
Kouma lalinn ki san lamson.”
Me touleswar dan kabare
Li fer nou lespri voltize
Ler so baget ritme batri,
Met lesans-lanbians dan lavi.
2. KARTIE MILITER, GOUDLENS
Dan vilaz nesans ek vilaz krwasans
Tou bann zans kontan rod sans pou tir lay.
Enn ti detay mens gagn gran lenportans
Si li met lesans dan moter fay-fay.
Enn ti pous traver, enn ti kabosaz
Ase pou aroz zarden rabasaz.
Me kan bez lor baz pe defons baraz;
Maler ek lamor pe fer zot fanor
Enn larme lebra bliye yer so tor
Pou ranz nou lakaz ek efas tapaz.
3. KONNDORROU
Mo babam ti dir mefie konndorrou.
“Tansion mo piti, nou bann telegou,
Pa kapav ditou gat repitasion;
Gat pirte disan, kiltir nou nasion.
Pa melanz kalchoul, dilar-sanbrani;
Les lespri malang fer nou fer chi-chi.”
Me kasiet-kasiet peryod destriksion
Li ti donn manze zanfan so zanfan
Ki ti ne malsans andeor so ran
Dan vant enn tifi Nasion Gatnasion.
4. MO KOUZEN SANAS
Profeser ti dir pli katar ki li
Dan nou douniya zame pou gagne.
So mama-papa ti dekouraze.
Ar li lamone pa raport profi.
Profeser koze? Li li rev enn fler.
Sif pe fer lake? Li prefer fer ver.
Mo kouzen Sanas pa ti gagn li bonn
Ar Angle-Franse ni ar kalkile
Me kan zwe ar mo pou fer nou riye
Li ti enn gran fwet, zanfan madegonn.
5. ZANFAN GAWN IRBEN
Laba dan lavil zanfan gawnwala
Ti pas pou baya, enn gana gannpot.
Li anbarase; fer kouma lezot;
Koz sivilize pou zwenn ar bannla.
Malgre li seye li pa trouv sime
Pou rant dan bannla zot serk kadnase.
Me ti’ena sime pou defons miray;
Fer bannla konpran irben ek riral
Zot zanfan zimo depi mem antray
E kan zot de zwenn lamitie donn bal.
6. PIER-POL-ZAK
Kan Pier, Pol, Zak ti sikann mwa;
Kabridanlenn ti apel mwa;
Ti boufonn mo manier koze
Mo ti sagren, mo ti plore.
Kiltir vilaz, mo vre natir,
Ti pe fer mwa pas enn martir.
Enn sans ti’ena Ezenn, Silven
Ki ti pe sant enn lot refren.
“Kabridanlenn, kabrirodrig
Ansam pou fer fatra dans tig.”
7. PATWA GROSIE
Zot tou dir mwa mo koz grosie;
Mo koz patwa ek sipakwa.
Mo bizen koz sivilize;
Pa fer kouma sorti dan bwa.
Mo ti telman entimide
Ki mo ti koumans vinn gaga.
Enn sans enn fwa enn ti pagla
Ti dir mwa aret pran traka:
“Enn diaman brit dan to labous
Enn zoli bizou pou akous.”
8. ZIS ENTELIZAN?
Dan mo vilaz dimoun kontan
Entelizan; bann sef donn pri
Entelizan. Entelizan
Gagn enn trannsenk dan gran fami,
Gagn promosion, repitasion;
Sorti premie dan elexion.
Lisifer ti entelizan;
Li ti mem kwar limem pli gran.
Akoz samem sazes divinn
Dan nou leker finn met mexinn.
9. PANN KE PATTA
Lontan mo ti kwar tou seki mo kwar
Enn zour pou vini tou dimoun pou kwar.
Mo ti kwar senbol mo lavi piblik
Pou ranplas senbol parti politik
Me enn vie chacha enn zour dimann mwa,
“Ki sa ‘kerr-kerr-kerr’ ou koze beta?”
Mo ti bizen dir ki mo senbol ‘ker’
Se enn fey betel, enn ‘pann ke patta’.
Depi sa zour la mo pa fer erer
Pran lespri lezot vadire paysa.
10. DETRWA PETAL ROUZ PA FER BANANE
Kan nou zenn joukal nou kwar li fasil
Efase-refer, redesinn lavi
Ar enn kout kreyon; demay bann difil
Kout baget mazik san ki’ena dibri.
Si nou bien anvi sanz realite
Otomatikman nou rev pou vinn vre.
Amizir dilo naz ziska lamer
Nou koumans konpran enn lot lalimier:
Detrwa petal rouz pa fer banane;
Boukie-banane swiv so prop karne.
11. ENN TIFI FINN MOR
Enn tifi finn ne, enn tifi finn mor.
Li finn mor akoz … dapre tradision
Bizen donn dahej pou so lavenir;
Li finn mor pou nou prezerv nou kiltir,
Koutim ek sistem … akoz pinision
Ki li merite akoz so lekor.
Saraswati ek Parrvati plore
Me larm ki koule pe glis lor bliye.
Komie tan ankor tifi bizen mor
Pou ki Shakti-Shaktimann revinn for.
12. GRAN DIMOUN SA!?!
Enn gran dimoun sa! Prezidan baitka,
Li gagn proteksion patron tabisman;
Minis-Depite frekant so lakaz;
So miray dekor foto prezidan;
Depi senkant an li pe sanz langaz
Pou li res toultan prezidan baitka.
Li finn ranz so nik delix-madigra
-E pa kwar ki li enn pov bachara-
Ar sousaz-gousaz, ar etsetera.
Normal sa beta! Enn gran dimoun sa!
13. KOTSA?
Tou dimoun pe dir li finn arive;
Kan trouv li zot tou dir “Bonzour Misie!”.
Dan so klas toultan limem ti premie
Mem si dan lakour limem ti dernie.
Tou dimoun pe dir li finn arive.
Kikenn kapav dir kot li’nn arive?
Divan so lizie ipokrit fer ler
Me dan so deryer rimer fer fezer;
Pou li mont lao komie fwa li finn
Plant rasinn mofinn, laliann bezsominn?
14. ROUPAYA BAGWANN
Profi li enn fortifian;
Limem moter devlopman.
Profi donn nou lapeti
Pou fer douniya grandi.
Tank nou gard li sou kontrol
Li pa enn move senbol.
Me kan li vinn obsesion
Ki martiriz kreasion,
Ipotek zanfan dime
Finn ler pou tir so manze.
15. NORMAL MATLO!
Dan pei beni, model paradi,
Gran kouma piti, nou tou nou serif.
Nou kone kifer bis fer aksidan;
Kifer larivier vinn bengn dan lari;
Kifer konzestion met pei dan dif;
Kifer lotorout devor nou zanfan.
“Kifer zot pa’le donn nou joutifri?
Ki zot pe atann pou ranz flayover,
Fer lari pli larz, bes lesans so pri?
Ki zot pe atann pou konble lamer?”
16. NEK ENA POU…
Pri pe kas pake; somaz pe monte;
Lesiel finn gagn fit; larkansiel fer wit;
Lamer finn tok-tok; montagn pe pok-pok;
Pwason asmatik, zwazo alkolik
Pe montre zanfan dan vantalankan
Letan ki paran pe kont zot larzan.
Ki pou fer babou; kot so solision?
Nek ena pou donn nou tou piarbi;
Nek ena pou donn nou tou joutifri;
Nek ena pou fixe dat elexion!
17. KOUMANSMAN LAFEN
To pe koz krwasans; li pe koz zwisans;
Zot pe koz plen pos; bannla mem lasos.
Partou kot pase pe tann mem sante:
“Ferm lizie, fonse; pa get kat kote;
Ena enn sime; pa kwar ena de;
Samem nou sime yer, zordi, dime.”
Personn pa’le kwar dime pou enn lot;
Nesans ek krwasans pou zwe enn lot not.
Koumansman lafen akous koumansman
Zordi so lotla endefiniman.
18 Zwen 2013